La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Vot covârșitor al tinerilor: Peste 60% din segmentul 18 și 34 de ani au votat în Cluj, Ilfov și București

de Mariana Bechir , 30.5.2019

Peste 43% din tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani din România au votat la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, potrivit Consiliului Tineretului din România, procentul fiind un record istoric.

Au votat 2.098.300 de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, doar în țară, comparativ cu 1.316.577 tineri la parlamentarele din 2016, ceea ce înseamnă o creștere cu 59,3% a participării acestei categorii de populație.

Au mai votat 138.904 de tineri aflați în străinătate, din totalul de 375.219 în diaspora.

Cele mai mari rate de participare s-au înregistrat în:

  • Cluj – 75,63%
  • Ilfov – 64,86%
  • București – 61,43%
  • Arad – 58,88%
  • Timiș – 56,69%
  • Brașov – 53,2%
  • Sibiu – 52,59%

Cu observația că unele dintre aceste județe au mari centre universitare, iar metodologia folosită raportează numărul de tineri prezenți la urne la populația din județul respectiv, deci include studenții și alți tineri din alte județe aflați în trecere prin zonă.

(Citiți și: ”Cine a schimbat rezultatul alegerilor. Millennials 2019: o fotografie alb-negru”)

Marea majoritate a acestor tineri alegători au votat cu Alianța USR+, conform profilului socio-demografic al votanților partidelor clasate pe primele tre locuri la alegerile europarlamentare, analiză realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.

USR-PLUS a fost ales de 2.027.032 persoane, ceea ce înseamnă că aproximativ un milion de alegători au fost tineri, potrivit IRES.

Acest lucru oferă informații despre potențialul de creștere al partidelor, ALianța fiind net avantajată în acest sens comparativ cu PSD, care are un electorat în care șase din 10 persoane sunt pensionari.

Profilul alegătorilor principalelor partide (conform IRES)

PNL:

  • Votanții PNL sunt mai degrabă femei (54%), de vârstă medie (30% au între 36 și 50 de ani), locuiesc preponderent din mediul rural (56%), au studii medii (46%) și elementare (42%), au venituri mai mici de 1.500 lei sau nu au venit (56%).
  • Au votat PNL în proporții mai ridicate respondenții din Sudul țării (40%) și din Transilvania și Banat (39%), față de 21% cei din Moldova.
  • O treime dintre votanții PNL sunt angajați în mediul privat (33%), o proporție similară (29%) sunt pensionari, o cincime sunt neocupați și aproximativ 1 din 5 sunt angajați la stat.
  • 98% au votat duminică, și la europarlamentare, și la referendum, și s-au decis să participe la votul pentru alegeri europarlamentare, dar și la referendum, înainte de începerea campaniei electorale (64%47%).
  • Mai puțin de o cincime dintre ei (18%) au primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
  • Peste 80% dintre votanții PNL au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
  • 53% dintre votanții PNL sunt deloc sau puțin interesați de politică.
  • 72% dintre votanții PNL declară că folosesc internetul, iar 62% utilizează Facebook.

PSD:

  • Votanții PSD sunt mai degrabă femei (53%), 42% au peste 65 de ani, 28% au între 51 și 65 de ani, 17% au între 36 și 50 de ani, iar 13% sunt tineri.
  • Peste jumătate dintre votanții PSD au studii elementare (55%) și doar 9% au studii superioare, în timp ce mai puțin de o treime (27%) au studii medii.
  • Jumătate dintre votanții PSD sunt din sudul țării, mai puțin de o treime din Transilvania și Banat și 23% din Moldova. Mai mult de jumătate (55%) au studii elementare, 37% au studii medii și 9% studii superioare.
  • 65% dintre ei au venituri maxime de cel mult 1.500 lei.
  • 58% dintre votanții PSD sunt pensionari, doar 1 din 10 este angajat în mediul privat și 12% sunt angajați la stat, iar 16% sunt neocupați.
  • Jumătate dintre votanții PSD declară că au votat, duminică, și la europarlamentare, și la referendum: dintre cei care au votat la alegerile europarlamentare, 61% s-au decis înainte de începerea campaniei, în timp ce decizia de a nu participa la referendum a fost luată în proporții similare atât înainte de începerea campaniei, cât și pe durata desfășurării acesteia.
  • Doar 1 din 10 votanți PSD a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
  • 59% dintre votanții PSD spun că au votat DA la întrebarea 1 pentru referendum, în timp ce 61% au votat DA la întrebarea 2.
  • Puțin peste 40% dintre votanții social-democraților folosesc internetul și 65% dintre ei declară că nu utilizează Facebook.
  • 47% dintre votanții PSD nu sunt interesați de politică.

USR – PLUS:

  • Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt într-o proporție mai ridicată bărbați (57%).
  • 8 din 10 votanți USR au cel mult 50 de ani: jumătate sunt tineri între 18 și 35 de ani, 30% au între 36 și 50 de ani. 5% au peste 65 de ani.
  • Aproape 8 din 10 locuiesc în mediul urban și peste 40% în orașe mari (peste 200.000 de locuitori).
  • 45% dintre votanții Alianței provin din regiunea de Sud a țării, 37% din Transilvania & Banat și 18% provin din Moldova. Mai bine de o treime dintre votanții alianței au studii superioare, 47% au studii medii și 19% au studii elementare.
  • 1 din 5 votanți ai alianței au venituri peste 4.000 de lei, 47% au venituri între 1.501 și 4.000 de lei , iar 31 au venituri de cel mult 1.500 de lei.
  • Peste jumătate (51%) din electoratul Alianței 2020 – USR-PLUS este reprezentat de angajați la privat. 1 din 10 este pensionar, 16% sunt neocupați și 15% sunt angajați la stat.
  • Votanții Alianței au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.
  • 7 din 10 votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție, iar aproape un sfert au primit îndemnuri de a participa.
  • 91% dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
  • 93% dintre votanții alianței folosesc internetul și 83% dintre ei utilizează Facebook.
  • 65% dintre votanții acestei formațiuni sunt interesați de politică.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.5.2019

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult