Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a întâlnit miercuri cu șeful NATO, Jens Stoltenberg, și cu secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, și a participat la întâlnirea miniștrilor apărării NATO.
În comentarii adresate presei miercuri dimineață, Zelenski, vorbind alături de Stoltenberg, a spus că principalul său mesaj către miniștrii apărării din NATO va fi referitor la „prioritățile pentru Ucraina” pentru „cum să supraviețuiască în această iarnă viitoare”.
„Avem nevoie de sprijin din partea liderilor. De aceea sunt aici astăzi. Este important să existe rachete și arme cu rază lungă de acțiune… Problema: Cum să le obții?” a spus Volodimir Zelenski.
Jens Stoltenberg: „Astăzi trebuie să mobilizăm mai mult sprijin pentru Ucraina”
Unele state NATO, între care Germania, au rezerve în ceea ce privește trimiterea în Ucraina de arme cu rază lungă de acțiune, de teamă că ar putea fi folosite pentru a ataca teritoriul Rusiei. Dar Volodimir Zelenski a reiterat că acestea sunt necesare pentru a proteja „punctele geografice foarte concrete” ale Ucrainei, cum ar fi rețelele energetice sau căile de tranzit pentru exporturile de cereale.
Jens Stoltenberg a spus că Ucraina s-ar putea aștepta ca miercuri să fie făcute mai multe anunțuri cu privire la angajamentul țărilor NATO de a-și intensifica sprijinul pentru Kiev.
„Astăzi trebuie să mobilizăm mai mult sprijin pentru Ucraina. Și așa cum tocmai a spus președintele Zelenski, este vorba despre apărarea aeriană. Este vorba despre artilerie. Este vorba despre muniție”, a spus Stoltenberg. „Și mă aștept ca mai mulți aliați NATO să facă astăzi anunțuri suplimentare pentru mai mult sprijin pentru Ucraina, pentru că trebuie să le susținem și să le intensificăm sprijinul.” Acest lucru va ajuta Ucraina „să producă, să facă comerț, să funcționeze ca o țară normală”, a spus Stoltenberg, adăugând: „Aceasta le va crește capacitatea de a finanța și de a furniza… muniții pentru război”.
Conflictul Israel-Hamas intră pe agenda NATO
Miniștrii Apărării care au venit în capitala Belgiei pentru o reuniune NATO se așteptau să-și petreacă timpul găsind soluții pentru Ucraina – în schimb, agenda s-a diversificat din cauza atacurilor Hamas asupra Israel.
Nu este situația ideală pentru Ucraina- Oleksandr Merezhko, președintele Comisiei pentru politică externă a parlamentului ucrainean, a recunoscut „temerile” cu privire la posibilitatea ca Occidentul să se ocupe în paralel și de conflictul în curs de desfășurare Israel-Hamas.
„Aș fi surprins dacă situația din Orientul Mijlociu nu ar fi menționată la întâlnire”, a spus un diplomat NATO. Interesul pentru problemă nu este neobișnuit pentru că Israelul are un parteneriat de lungă durată cu NATO, a subliniat un alt diplomat, așa că ar fi doar „firesc” ca alianța să fie preocupată și de acest conflict.
În timp ce linia oficială de la Casa Albă este că Statele Unite pot face față în același timp la două crize regionale, scepticii nu sunt convinși că ajutorul pentru Ucraina nu va avea de suferit.
Potrivit Politico, Kajsa Ollongren, ministrul olandez al apărării, a declarat că miniștrii vor discuta despre noi nevoile pe termen scurt ale Ucrainei, inclusiv despre sistemele de apărare aeriană înainte de posibilele atacuri de iarnă ale Rusiei. În ceea ce privește muniția, ea a spus că Țările de Jos lucrează cu Germania pentru a asigura o aprovizionare „la scară largă” pentru Kiev.
Jens Stoltenberg despre avaria la gazoductul Finlanda-Estonia
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis miercuri un „răspuns ferm” din partea Alianţei în cazul în care se va dovedi că avariile provocate la o conductă de gaz dintre Finlanda şi Estonia, în Marea Baltică, sunt rezultatul unui „atac deliberat”
„Important acum este să stabilim ce s-a întâmplat şi cum s-ar fi putut întâmpla”, a declarat Jens Stoltenberg, la Bruxelles. „Dacă se va dovedi că a fost un atac deliberat asupra infrastructurii esenţiale a NATO, atunci, evident, va fi foarte grav şi va fi un răspuns solidar şi ferm din partea NATO”, a declarat secretarul general al Alianţei.
Acest incident intervine la un an după sabotajul conductei Nord Stream care transporta gaze naturale din Rusia către Germania, la 26 septembrie 2022.
Finlanda a notificat NATO în legătură cu avaria și a anunţat marţi că bănuieşte că o intervenţie externă se află la originea scurgerii de gaze înregistrată la acest gazoduct care o conectează de Estonia pe sub Marea Baltică
***
