Preşedintele rus, Vladimir Putin, crede că un război cu Ucraina este „improbabil”. Într-un interviu acordat televiziunii ruseşi citat de BBC, liderul de la Kremlin a afirmat că susţine recentul acord de la Minsk, intrucât este cea mai bună modalitate de a stabiliza estul Ucrainei.
Întrebat dacă există o ameninţare reală de război, în contextul situaţiei din stul ţării vecine, preşedintele rus susţine că „un astfel de scenariu apocaliptic este improbabil şi sper că nu se va întâmpla vreodată”.
Dacă acordul de la Minsk va fi implementat, estul Ucrainei se va „stabiliza gradual”, mai spune preşedintele rus. „Europa este interesată de acest lucru la fel ca Rusia. Nimeni nu vrea un conflict la marginile Europei, mai ales un conflict armat”, a afirmat Vladimir Putin.
Acesta a protestat, din nou, faţă de opinia că rusia a mobilizat trupe în Ucraina pentru a -i ajuta pe separatişti. Vladimir Putin susţine că Ucraina a pretins acest lucru pentru a-şi ascunde umilinţa de a fi înfrânt de foşti mineri şi şoferi de tractor.
Preşedintele rus a fost la fel de dur şi în ceea ce priveşte Crimeea, pe care Rusia a anexat-o anul trecut. Liderul de la Kremlin l-a sfătuit pe preşedintele ucrainean să se concentreze asupra salvării ţării de la colapsul economic, în loc să promită că va lua peninsula înapoi.
Scenariul rus pentru Ucraina
Kremlinul avea un plan privind implicarea sa în Ucraina încă în perioada dinaintea plecării de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, a cărui autoritate a avut tot mai mult de suferit în urma protestelor declanşate în noiembrie 2013.
Afirmaţia îi aparţine redactorului şef al unei publicaţii moscovite, Novaia Gazeta, citat de Agerpres.
Jurnaliştii de la Novaia Gazeta au intrat în posesia unui document secret al Kremlinului, care prevede scindarea Ucrainei şi care ar fi fost elaborat în perioada 4-15 februarie 2014, pe fondul manifestaţiilor de la Kiev de către un grup de persoane, apropiate Kremlinului.
Potrivit documentului, Rusia era obligată să intervină în problema „integrităţii teritoriale a Ucrainei”. Motivul invocat de autori este că Moscova ar fi putut pierde nu numai piaţa ucraineană a energiei, ci şi controlul indirect asupra sistemului ucrainean de transport al gazelor.
Asta ar fi însemnat punerea în pericol a poziţiei Gazprom în Europa de Sud şi Centrală şi prejudicii imense pentru economia rusă, afirmau autorii.
În acest demers, un rol central le sunt atribuite regiunii Harkov şi peninsulei Crimeea, a indicat Dmitri Muratov, redactorul şef al publicaţiei care urmează să publice miercuri documentul.
Conform acestuia, Rusia îşi asumă cheltuieli împovărătoare odată cu anexarea Crimeii, dar va avea şi o serie de câştiguri – personal înalt calificate, transport, industrie, acces la o resursă demografică.
Autorii acestei strategii au avansat trei obiective pentru Crimeea şi estul Ucrainei.
- Primul – cererea de federalizare sau chiar de confederaţie ca garanţie pentru respectivele regiuni împotriva oricărei interferenţe a forţelor prooccidentale şi naţionaliste în afacerile interne ale acestora.
- Al doilea – aderarea, independent de Kiev, la Uniunea vamală (Rusia, Kazahstan, Belarus).
- Al treilea – acţiuni pentru autoproclamarea independenţei şi aderarea ulterioară la Federaţia Rusia, aşa cum s-a întâmplat în Crimeea în martie trecut.
