fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Banca Mondială – compararea economiilor: China a trecut în fața SUA și UE și e cea mai mare economie a lumii

Rezultatele Programului internațional de comparare a economiilor, întreprins de Banca Mondială  (cu UE în noua componență de 27 de state după Brexit), au plasat China… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Vladimir Putin, de 20 de ani la cârma Rusiei

de Razvan Diaconu , 10.8.2019

Când Vladimir Putin a fost numit prim-ministru, în august 1999, mulţi credeau că puţin cunoscutul şef al serviciilor de informaţii va continua reformele democratice începute în anii post-sovietici. 20 de ani mai târziu, el conduce fără să împartă puterea şi pare a fi determinat să continue la fel.

O analiză France Presse a celor 20 de ani de putere deţinută de numărul 1 de la Kremlin, Vladimir Putin.

În ultimele săptămâni, refuzul autorităţilor de a lăsa opoziţia să se prezinte la alegerile municipale organizate în mai multe mari oraşe, Moscova în frunte, precum şi represiunea poliţistă a celor care au protestat împotriva acestei politici, nu lasă vreun dubiu că Vladimir Putin va schimba ceva din atitudinea sa.

După ce a marginalizat minuţios toate vocile critice, fostul agent KGB, în vârstă de 66 de ani, nu intenţionează să ofere opoziţiei vreo putere. Constituţia nu îi permite să candideze pentru un nou mandat, în 2024.

1999. Premier, apoi președinte interimar după demisia lui Boris Eltin

Primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris  Elțîn anunţa pe 9 august 1999 că îl numeşte pe directorul FSB, moştenitorul KGB-ului sovietic, la şefia guvernului.

Comentatorii vedeau în el un reprezentant al serviciilor de informaţii capabil să pună capăt instabilităţii politice şi problemelor din Caucaz dar şi un eficace om de stat care a fost ales de clanul Elţîn pentru a menţine Rusia pe calea economiei de piaţă.

Un jurnalist de la televiziunea publică, Nikolaï Svanidzé, intervievat de France Presse, îşi aminteşte că în primii ani în fruntea Kremlinului, Vladimir Putin era un «agreabil partener de conversaţie, natural, dotat cu un sens al umorului. După 20 de ani de putere fără limită, înconjurat de adulatori, ceea ce este de altfel inevitabil într-un regim autoritar, cu siguranţă Putin s-a schimbat şi nu în sensul cel bun».

La început, premierul Putin se arata relativ tolerant şi dispus să aibă bune relaţii cu Occidentul. Cultivă în acelaşi timp imaginea unui dur şi lansează un nou război cu Cecenia, soclu al popularităţii sale care îi va permite să fie ales preşedinte în 2000, cu 53% din voturi.

Datorită manei petroliere abundente, primul deceniu la putere este marcat printr-o creştere a nivelului de viaţă al ruşilor şi o consolidare a statului, slăbit după căderea URSS în timp ce media era acaparată de ambiţioşi oligarhi.

Un politolog rus citat de France Presse susţine că  «Putin de astăzi nu este cel de la începutul anilor 2000: din liberal a devenit conservator. O evoluţie ce a fost declanşată de decepţia avută faţă de Occidentali».

Un punct important a însemnat 2004 – odată cu «revoluţia portocalie» care a dus la alegerea în Ucraina a unui preşedinte pro-occident şi pe care Kremlin l-a perceput ca o ingerinţă a vestului în spaţiul său.

Iar de atunci, crizele s-au tot multiplicat: războiul din Georgia în 2008, intervenţia occidentală în Libia în 2011, văzută ca o trădare de către Moscova care îl susţine pe Bashar al Assad  în Siria, criza ucraineană din 2014 cu anexarea Crimeei iar apoi conflictul din Est între forţele de la Kiev şi separatiştii proruşi.

«Conflictul cu Occidentul l-a transformat pe Putin într-un reacţionar», consideră un editorialist politic citat de AFP.

În plan intern, a apărat valorile tradiţionale conservatoare propovăduite de biserica ortodoxă, în defavoarea «decadenţei occidentale» în timp a limitat libertăţile publice în numele ordinii şi a stabilităţii.

Apropierea de sfârşitul mandatului permite clasei politice ruse să se întrebe care sunt intenţiile sale. Să redevină premier, aşa cum a fost cazul între 2008 şi 2012? Va desemna un succesor aşa cum Boris Elţîn a făcut-o în 1999? Îşi va atribui o funcţie onorifică ce îi va permite să deţină în continuare frâiele ţării, aşa cum s-a întâmplat în Kazahstanul vecin?

Întrebările se pun cu atât mai mult cu cât popularitatea sa, stratosferică după anexarea Crimeei, a scăzut de la anunţul făcut acum un an, privind o impopulară reformă a pensiilor, greu de acceptat de o populaţie cu venituri foarte mici şi în scădere continuă de cinci ani.

Experţii sunt de părere că Vladimir Putin şi anturajul său caută orice mijloc posibil pentru a nu pleca de la putere.

Dar,  Vladimir Putin, rămâne departe de recordurile de longevitate politică atinse de Fidel Castro, pentru ca să luăm doar un singur exemplu, care, venit la putere în 1959, a cedat preşedinţia cubaneză fratelui său, Raul, după 49 de ani petrecuţi în fruntea ţării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.8.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Document al Casei Albe în care se recunoaște “competiţia strategică” cu China

Iulian Soare

Statele Unite recunosc “competiţia strategică” în relaţia cu Administraţia Chinei şi vor continua “să apere interesele americane” şi să îşi extindă “influenţa”, se arată într-un… Mai mult

Stiri

Revoltele iau amploare în SUA / Cel puțin 25 de state au pus restricții de circulație noaptea, mai multe orașe au cerut ajutorul Gărzii Naționale, sute de arestări

Iulian Soare

Revoltele din SUA, izbucnite în Minneapolis ca răspuns la uciderea de către poliție a unui afro-american neînarmat, s-au extins în ultimele zile în mai multe… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 31 mai – doar 124 de cazuri noi. Ministrul Sănătății: Cel mai mic număr în 24 de ore de la începutul pandemiei

Vladimir Ionescu

Doar 124 de noi cazuri de îmbolnăvire au fost confirmate, potrivit Grupului de Comunicare Strategică, ceea ce confirmă apropierea de sfârșitul acestui val al epidemiei… Mai mult

Europa

Germania pregătește un program de 70-80 mld. euro pentru relansarea economiei

Iulian Soare

Guvernul german lucrează la un program de stimulente în valoare de 75 – 80 miliarde de euro, pentru a susține relansarea economiei după pandemia de… Mai mult

Stiri

Ziua Românilor de Pretutindeni / Klaus Iohannis: E nevoie de toţi, din ţară şi străinătate, pentru a construi România

Vladimir Ionescu

“Este nevoie de toţi românii, de ‘aici’ şi de ‘acolo’, din ţară şi din străinătate, pentru a construi împreună România prosperă şi sigură pe care… Mai mult

Stiri

Cele mai mari transferuri de aur făcute vreodată – în criza Covid: 550 de tone din toată lumea au fost trimise în depozite din SUA

Vladimir Ionescu

Cantităţi mari de lingouri de aur au ajuns la New York, în ultimele luni, în ceea ce a fost unul din cele mai mari transferuri… Mai mult

Stiri

PSD amenință cu moțiunea de cenzură, dacă alocațiile nu vor fi dublate de la 1 iulie și dacă pensiile nu vor crește cu 40%

Vladimir Ionescu

PSD somează Guvernul să găsească resursele financiare şi politice pentru dublarea alocaţiilor de la 1 august, altfel social-democrații amenință să depună o moțiune de cenzură,… Mai mult