Preşedintele Vladimir Putin, a avertizat vineri că România şi Polonia s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, deoarece găzduiesc elemente ale scutului antirachetă american, pe care Rusia le consideră o ameninţare.
„Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur și simplu nu știau ce înseamnă să fii în raza de acțiune, de astăzi suntem forțați să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea (…) În aceeași situație se află și Polonia”, a declarat Vladimir Putin într-o conferință de presă organizată la Atena, avându-l alături pe premierul elen, Alexis Tsipras.
Preşedintele Putin nu a specificat ce măsuri concrete vor fi luate şi a precizat că Rusia nu va face primul pas, dar va răspunde la acțiunile Washingtonului. „Nu vom acționa până când nu vom vedea rachete în zonele cu care ne învecinăm”, a explicat el.
„Avem capacitatea de a răspunde. Întreaga lume a văzut rachetele noastre de rază medie (în Siria – n. red.). Dar noi nu încalcăm acordurile. Iar rachetele noastre Iskander s-au dovedit, de asemenea, superbe”, a mai spus Vladimir Putin, citat de Reuters.
Rachetele lansate din zonele care vor forma sistemul antirachetă ar putea lovi foarte uşor orice oraş rus, a mai explicat Vladimir Putin, adăugând: „Cum poate să nu fie asta o ameninţare pentru noi?”, referindu-se la scutul antirachetă.
El s-a arătat nemulţumit că îngrijorările Rusiei cu privire la sistemul antirachetă nu sunt luate în considerare: „Am tot repetat, ca o mantră, că vom fi forţaţi să reacţionăm… Nimeni nu vrea să ne audă. Nimeni nu vrea să poarte negocieri cu noi”, a spus Vladimir Putin.
Preşedintele de la Kremlin se află într-o vizită de două zile în Grecia, care are loc cu numai câteva săptămâni înainte de prelungirea sancţiunilor aplicate de UE Rusiei.
Reacţia MAE: Rusia distorsionează repetat situaţia pentru a menţine o atmosferă de tensiune
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reacţionat imediat la acest nou avertisment din partea Rusiei, acuzând-o că distorsionează realitatea, ignoră faptul că scutul este defensiv, pentru a menţine o atmosferă tensionată în regiune:
„Această poziție relevă o ignorare a situației reale pe care atât România, cât și Aliații săi au explicat-o în repetate rânduri în ceea ce privește caracterul pur defensiv al sistemului de apărare antirachetă. Ar putea fi, totodată, interpretată ca o amenințare la adresa securității regionale. Reamintim și cu această ocazie că prevederile Acordului bilateral dintre România și SUA în domeniul apărării antirachetă reglementează cu strictețe caracterul defensiv al sistemului de la Deveselu și conformitatea acestuia cu prevederile Cartei ONU. MAE reiterează că acest sistem nu este îndreptat împotriva Federației Ruse sau a altui stat”, se arată într-un comunicat MAE.
Instituţia mai adaugă:
„Distorsionarea repetată a acestor realități nu face decât să mențină o atmosferă tensionată, în contradicție cu spiritul de deschidere manifestat de România și Aliații săi pe tema apărării antirachetă. În plus, este surprinzătoare plasarea acestui subiect în cadrul regional de securitate, în condițiile în care, sunt binecunoscute cauzele evoluțiilor preocupante din ultimii ani în materie de securitate regională”, mai susține MAE.
Scutul de la Deveselu a fost inaugurat în urmă cu două săptămâni, la şase ani după ce SUA au demarat proiectul.
Costul estimat al componentei terestre AEGIS de la Deveselu a fost de peste 500 de milioane de dolari, contribuția României la proiect fiind de 11,2 milioane dolari, potrivit datelor Ministerului Apărării.
A doua după ceremonie, într-o intervenție în fața oficialilor de vârf din industria de apărare, liderul de la Kremlin declara că sistemul acesta, despre care NATO susține că este de apărare în fața potențialelor amenințări nucleare din partea Iranului, este, de fapt, o nouă amenințare la adresa Rusiei:
”Nu este un sistem defensiv. El face parte din potențialul nuclear strategic al SUA adus la periferie. Încazul acesta, Europa de Est este o astfel de periferie (…) Până acum, cei care au luat astfel de decizii au trăit în liniște și în siguranță. Acum, întrucât aceste elemente ale apărării antirachetă sunt desfășurate, suntem nevoiți să ne gândim cum să neutralizăm amenințările emergente la adresa Federației Ruse”, a spus Vladimir Putin, citat de Reuters.
Obiectivul din România, alături de desfășurarea de nave care transportă rachete Aegis în Marea Mediterană și de alte elemente ale scutului antirachetă în Polonia, nu este decât ”încă un pas către șubrezirea securității internaționale și începutul unei noi curse a înarmării”, a mai adăugat Vladimir Putin.
El a declarat că Rusia nu va fi atrasă în această cursă, dar va continua să își înarmeze forțele armate și navale pentru a ”confirma actualul echilibru strategic de forțe”.
