Vizită istorică a reginei Marii Britanii în Irlanda. După 100 de ani de la ultima vizită a unui monarh britanic în Irlanda, regina Elisabeta a II-a, însoţită de prinţul consort Philip a sosit, marţi, la Dublin, pentru o vizită oficială de patru zile. Un pas mic pentru regină, dar unul imens pentru relaţiile irlandezo-britanice – prima vizită a unui monarh britanic de la câştigarea independeţei în 1922. Ultima vizită la Dublin a fost făcută de regele George al V-lea, în 1911. Măsuri stricte de securitate au fost luate cu această ocazie, circa 10.000 de poliţişti şi soldaţi se află pe străzi, pentru a păzi cortegiul regal pe întregul traseu. Luni seara, o bombă a fost dezamorsată într-un autobuz aflat într-o suburbie a capitalei irlandeze, iar o altă alertă cu bombă, de data aceasta falsă, a fost făcută marţi dimineaţa. Irlandezii vorbeau în trecut despre Marea Britanie ca despre “vechiul duşman” – acum expresia nu mai e atât de comună, dar oamenii speră ca, în timp, ea să-şi piardă cu totul semnificaţia. Evenimentul a inclus, marţi, un moment cu adevărat istoric, când regina i-a onorat, într-o ceremonie la Garden of Remembrance, pe militarii irlandezi ce şi-au pierdut viaţa în războiul de independenţă. (The Independent)
Şeful FMI nu mai poate conduce organizaţia, spun lideri mondiali. Dominique Strauss-Kahn se află în imposibilitatea de a conduce Fondul Monetar Internaţional, după arestarea sa pentru agresiune sexuală, iar consiliul de administraţie al Fondului ar trebui să desemneze un director interimar. Declaraţia îi aparţine seretarului Trezoreriei americane, Timothy Geithner şi a fost făcută în faţa Clubului Harvard, din New York, marţi. Geithner consideră că este important ca FMI să găsească acum un lider care să ocupe poziţia rămasă vacantă. Khan este acuzat de agresiune sexuală, sechestrare şi tentativă de viol asupra unei cameriste de la hotelul Sofitel din New York. Aflat în arest în una dintre cele mai infame închisori din SUA, oficialul FMI a fost pus, preventive, sub supraveghere intensă, pentru a nu se sinucide. Gardienii au obligaţia de a-l verifica la fiecare 15 sau 30 de minute. Este prima oară când un membru al administraţiei Obama ia poziţie faţă de scandalul în care este implicat Strauss-Kahn. În aceeaşi ordine de idei, doi miniştri europeni au sugerat că şeful FMI ar trebui să demisioneze din funcţie, pentru că arestarea sa prejudicază imaginea instituţiei. Este vorba despre ministrul de finanţe austriac Maria Fekter şi omoloaga ei din Spania, Elena Salgado. (BBC News, EUObserver)
Ministrul libian al petrolului a fugit din ţară. Oficiali tunisieni au declarat că Shukri Ghanem, fost premier, a trecut graniţa în Tunisia, înainte de a pleca spre insula Djerba. Un purtător de cuvânt al rebelilor libieni a confirmat faptul că ministrul a dezertat şi se îndreaptă spre o ţară europeană. Guvernul de la Tripoli spune că acesta ar fi fost într-o delegaţie oficială la Tripoli, dar apoi s-a pierdut contactul cu el. Dacă informaţia se confirmă, ministrul ar fi cea mai înaltă oficialitate ce părăseşte Libia în ultimele trei luni, după ministrul de externe Moussa Koussa, care a ajuns în Marea Britanie.Ghanem s.a cazat la un hotel din Djerba, dar nu a încercat să contacteze autorităţile tunisiene, a anunţat un purtător de cuvânt tunisian. (BBC News)
Grecia, foarte aproape de un nou împrumut extern. Confruntaţi cu posibilitatea de a acorda un al doilea împrumut Greciei, miniştrii de finanţe ai UE au insistat, marţi, la Bruxelles, ca eforturile guvernului de la Atena pentru reducerea deficitului bugetar să fie continuate şi au acceptat, pentru prima oară, ca sectorul privat să fie inclus în restructurarea împrumuturilor Greciei. Discuţiile s-au finalizat cu o concesie, făcută publică, a ideii de reprofilare a datoriei greceşti, sau extinderea voluntară a împrumutului, fără a schimba rata dobânzii, ca o ultimă opţiune de salvare. Timp de mai multe luni, oficialii europeni s-au temut să implice sectorul privat în restructurarea datoriei Greciei, până în 2013, din cauza unor reacţii negative pe pieţele internaţionale. Tabu-ul a fost înlăturat de şeful miniştrilor de finanţe din zona euro, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, care nu a exclus această posibilitate. Ideea a fost reluată de ministrul de finanţe german, Jörg Asmussen, care a declarat că aceasta poate fi luată în considerare ca o ultimă soluţie. (The New York Times)
Statele UE vor un acord pentru reducerea emisiilor de carbon în aviaţie şi marină. Miniştrii de finanţe din ţările membre ale UE au declarat, marţi, că reducerea emisiilor de carbon în cele două sectoare este o prioritate. Sumele ce trebuie plătite de navele şi avioanele poluante ar aduce în jur de 100 miliarde de dolari anual, pentru un fond de protecţie a mediului. Strângerea acestor bani, până în 2020, este o ţintă “provocatoare, dar fezabilă”, după ce ţările dezvoltate au semnat un acord internaţional, pe caeastă temă, la Calcun (Mexico), la finalul anului trecut. Nu se ştie încă exact de unde vor veni banii cu care să fie ajutate statele în curs de dezvoltare în lupta cu shcimbările climatice. Europa a implementat un sistem de comercializare a cotelor de emisie, pentru industria grea, dar UE este frustrată de negocierile fără rezultate din interiorul Organizaţiei Internaţionale Maritime (OIM) şi al Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OIAC). (EUObserver)
Danemarca va revendica zone de la Polul Nord. Potrivit unui document secret, apărut în presă, guvernul danez se pregăteşte să revendice părţi din Polul Nord şi alte zone arctice, unde gheaţa care se topeşte face loc unor noi rute de transport maritim, locuri de pescuit şi oportunităţi de forare pentru petrol şi gaze. Documentul intitulat “Strategia Artică” arată că Ministerul pentru Ştiinţă din Danemarca a început să strângă date pentru a trimite, o cerere oficială, Comisiei ONU pentru Limitarea Zonelor Continentale, nu mai târziu de 2014. Statele Unite, Rusia şi Norvegia au şi ele propriile revendicări legate de aceste zone artice, unde se presupune că se află circa 25% din rezervele nedescoperite de petrol şi gaze ale lumii. (The New York Times)
Rusia împrumută Belarus cu 6 miliarde de dolari. Preşedintele bielorus Alexander Lukaşenko a anunţat că Rusia este gata să acorde ţării sale, care se confruntă cu o gravă criză financiară, un împrumut de 6-6,5 miliarde de dolari, sub forma unui credit extern. “Am discutat cu preşedintele Dimitri Medvedev, care m-a sunat, şi am negociat ca Rusia să acorde un credit pentru stabilizarea cursului de schimb al rublei bieloruse”, a spus Lukaşenko. Împrumutul ar urma să fie de 3,1 miliarde de dolari, alte 3 miliarde urmând să fie plătite în avans, prin cumpărarea unor produse bieloruse. “În total, este vorba de 6 miliarde de dolari, suficient pentru acest an, nu doar pentru stabilizarea situaţiei, dar şi pentru a avea rezerve solide”, a precizat liderul din Belarus. (Le Monde)
