1 august, 2011

Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială au redus prognoza de creştere economică a României pentru anul 2012, de la 3,9% la 3,7%, a declarat, duminică, preşedintele Traian Băsescu, după o întâlnire cu delegaţiile celor trei creditori externi.

Şeful statului susţine că scăderea este cauzată de evoluţiile internaţionale ale economiilor.

”S-a reluat creşterea economică, uşoară, dar s-a reluat, România este într-un proces de creştere, iar evaluarea pentru anul 2011 se menţine – creştere economică de 1,5 %, urmând ca în 2012 să înregistrăm o creştere economică de 3,7%, deci aici a intervenit o reducere de la 3,9 la 3,7% pe fondul evoluţiilor internaţionale”, a afirmat Băsescu.


De asemenea, el a arătat că România cunoaşte în 2011 o creştere economică relativ mică, dar ”puternică”.

”Programul derulat de guvern a contribuit în mod esenţial la consolidarea creşterii economice, deci s-au creat condiţiile pentru o creştere economică relativ mică anul acesta şi mai puternică anul viitor. De asemenea, tot ca urmare a derulării programului de către Guvern, România şi-a menţinut stabilitatea fiscală şi financiară”, a susţinut şeful statului.

De asemenea, Băsescu a susţinut că deficitul bugetar pe primele şase luni ale anului 2011 este sub nivelul prognozat de 4,4% din PIB, dar a recunoscut că acest efect a fost obţinut şi din cauza unui factor negativ – Guvernul nu a folosit toţi banii alocaţi în buget pentru investiţii în primul semestru.

”Doi factori direct pozitivi sunt o realizare a veniturilor cu puţin peste cele prognozate, deci venituri mai bune probabil în urma acţiunilor din vămi, din portul Constanţa, din combaterea traficului de ţigări, a evaziunii fiscale. Veniturile realizate au fost mai bune decât cele estimate. De asemenea, cheltuielile curente au fost mai mici decât cele prognozate, ceea ce nu este rău. Şi un al treilea motiv al realizării unui deficit mai mic decât cel prognozat este legat de realizarea neintegrală a investiţiilor. Având în vedere procentul mic dintre investiţiile prognozate şi cele realizate aici am o observaţie: este posibil ca nu tot ce s-a lucrat să fi fost facturat până la 30 iunie motiv pentru care încă sper că investiţiile se vor realiza integral anul acesta”, a explicat preşedintele.

Băsescu cedează şi scade ţinta de deficit cu până la 0,5 puncte în 2012


În negocierile cu FMI, BM şi CE, Băsescu a acceptat o ţintă de deficit mai redusă, de la 3% din PIB la circa 2,5-2,7% din PIB pe anul 2012. Astfel, România îşi propune aceeaşi valoare a deficitului, de 3%, însă nu va mai fi calculată în sistem cash, ca până acum , şi în sistemul ESA, utilizat de Comisia Europeană, variantă care, în termeni nominali, reduce ţinta de deficit.

Reducerea ţintei ar putea însemna pentru sectorul bugetar şi al companiilor de stat noi măsuri de austeritate – reduceri de persoanl şi/sau de salarii.

”A intervenit o înţelegere în cursul acestei misiuni şi anume ca deficitul pe care ni-l asumăm pentru anul 2012 să nu mai fie 3% din cash, ci 3% ESA, ceea ce înseamnă 2,5 – 2,7% pe cash, în funcţie de ce se va constata atunci când vor fi evaluate toate societăţile de stat”, a spus Băsescu.

Această chestiune a fost urmărită de la bun început de Comisia Europeană, care a reclamat de mai multe ori necorelarea cifrelor transmise de Bucureşti cu sistemul de la Bruxelles, în privinţa stării economiei României.

”Au fost multe discuţii privind diferenţa dintre ESA şi cash care este mare. Este evident că aici există o problemă care trebuie rezolvată şi trebuie să ne concentrăm pe rezolvarea ei”, a spus reprezentatul CE, Istvan Szekely, duminică.

Sănătatea plăteşte arierate de 0,3 miliarde, din totalul de 2,5 miliarde de lei

Statul va plăti arierate de 300 de milioane de lei către furnizorii din sănătate, a mai spus Băsescu, în condiţiile în care organismele internaţionale de finanţare cerea plata integarlă a arieratelor din sănătate, care au ajuns la 2,5 miliarde de lei.

”Faptul că s-au închis nişte spitale, care nu erau performante şi care nu puteau garanta niciun fel de siguranţă pacientului, nu înseamnă miezul reformei în sistemul de sănătate. Vă pot spune că sănătatea va primi 300 de milioane, în mod deosebit pentru a acoperi arieratele unor spitale – arierate la medicamente, la echipamente, la ce or avea acolo – şi mai pot beneficia şi de alte fonduri, numai cu condiţia îndeplinirii unor paşi”, a spus Băsescu.

El a subliniat că finanţarea sănătăţii pentru plata arieratelor este condiţionată de reforma cheltuielilor din sistem.

”Până nu se pun cheltuielile din sănătate sub control nu ne putem gândi în mod serios la mărirea bugetului sănătăţii pentru că nu este un buget care provine din contribuţii. Trebuie să luăm bani de la investiţii, din alte părţi ca să ducem la sănătate şi Guvernul îi va lua”, a insistat Băsescu.

Problema arieratelor a constituit unul dintre nodurile critice ale dialogului dintre România şi creditorii externi, care cer plata acestor datorii ale statului către comoaniile farmaceutice.

Ce mai are de făcut guvernul:

  • Indicatori macroeconomici. Deficitul de cont curent se menţine sub 5% perspectivă valabilă şi pentru anul 2012. ”Altfel tradus înseamnă că România începe să devină competitivă. În anul de graţie 2008, când aveam o creştere economică de aproape 8% deficitul de cont curent era de 13,5% din PIB. S-a produs o pierdere masivă de competitivitate. În momentul de faţă România a recuperat această pierdere de competitivitate şi principalul motor este chiar exportul”.
  • Sisitemul bancar. ”Din punct de vedere al băncilor care funcţionează în România nu există riscuri. Trebuie, însă, să urmărim cu atenţie evoluţiile acestor bănci în raport cu băncile mamă, lucru pe care Banca Naţională îl face foarte bine în momentul de faţă”
  • Mai puţine taxe până la final de 2011. Prioritare în acţiunea guvernamentală în perioada următoare rămân revederea sistemului de taxe – şi aici nu aş vrea să se înţeleagă faptul că am putea să gândim la mărirea taxelor. Nu! Urmează să analizăm împreună cu experţii Fondului şi ai Uniunii Europene sistemul actual de taxe şi diminuarea numărului de taxe în Codul Fiscal viitor. Sperăm ca această lucrare să fie încheiată până la sfârşitul anului.
  • Companiile de stat. ”Societăţile vor fi în continuare în atenţia Guvernului şi toate cele peste 100 de societăţi care până acum erau mult prea autonome, deşi erau societăţi de stat, raportează lunar situaţia la Finanţe pentru a putea fi monitorizate. Îmbucurător este că s-au întreprins paşii necesari, conform acordului cu cele trei instituţii, în vederea pregătirii concursurilor pentru management, privat sau românesc sau străin şi de asemenea au început la unele dintre societăţi, chiar procese de restructurare în avans faţă de programul stabilit”
  • Evaziunea fiscală. ”Un alt obiectiv pentru perioada următoare este continuarea luptei împotriva evaziunii fiscale. Nu în ultimul rând, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene este un alt obiectiv major. Cu certitudine, premierul vă va prezenta şi multe alte obiective pentru perioada următoare. Eu mă limitez la acestea care au fost discutate şi vreau să ştiţi că nu sunt în afara atenţiei programului guvernamental”.
  • Populismul. ”Vreau să se ştie că nu este de tolerat niciun fel de populism. Situaţia în jurul nostru, în UE, este fragilă, ca urmare este fragilă şi în România. Orice populisme pot dezechilibra echilibrele macroeconomice şi ne-am bate joc de sacrificiile pe care le-au făcut românii, în mod deosebit în 2010 şi 2011, prin cele ce au suferit ca urmare a aplicării programului de austeritate. Fragilitatea situaţiei generale ne obligă la prudenţă. (…)Intrăm într-o perioadă de uşoară creştere economică şi este păcat să o stricăm de dragul acestor populisme. Populismul nu mai funcţionează nici în Europa şi cu atât mai puţin în România. (…) Sper că determinarea Guvernului va fi menţinută. Şi sunt convins de asta. Problema este, din ce am observat în ultimele zile, că unii politicieni populişti au început să se pregătească de campanie. Nu, România trebuie să rămână serioasă. Acesta este mesajul meu către dumneavoastră şi aşa va rămâne şi fără nicio promisiune care nu poate fi acoperită, avem lecţia lui 2008 când a fost generat dezastrul şi românii au suferit în 2009 şi 2010. Nu trebuie să uităm lecţia din 2008”.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: