”Vizibil”: De ce spun strategii BNR că inflaţia ar putea urca peste limita de sus a intervalului ţintit

„Vizibil” este unul dintre cuvintele cheie cel mai des folosite în Minuta dezbaterilor Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), când a discutat politica monetară, pe 12 mai.

Rata anuală a inflaţiei ar putea urca „vizibil peste limita de sus a intervalului ţintei” BNR  (3,5%), în a doua parte a anului curent, până la 4,1% în decembrie 2021, faţă de 3,4% în prognoza precedentă, potrivit documentului citat publicat luni.

„Vizibilă” este și „pespectiva decelerării creșterii costurilor salariale unitare pe orizontul proiecției, în principal pe fondul persistenței subutilizării forței de muncă, implicit a caracterului relaxat al pieței muncii.”

Alte coordonate ”vizibile” ale evoluției României mai sunt:

• Pe parcursul dezbaterilor celor 9 strategi ai BNR „s-a sesizat că, deși mai ridicată decât în proiecția precedentă, dinamica așteptată a consumului privat rămâne totuși pe orizontul prognozei vizibil inferioară mediei din anii anteriori pandemiei”.
  • Asta – „în pofida efectului statistic major din acest an și al cererii reprimate ce se va manifesta probabil pe termen scurt, pe măsura relaxării restricțiilor de mobilitate”.
  • „În schimb, în cazul formării brute de capital fix este de așteptat un ritm sensibil superior mediei anilor 2016-2019 și, totodată, semnificativ mai înalt decât cel previzionat anterior, implicând un aport relativ mai mare la avansul economic, pe fondul volumului sporit de cheltuieli publice de investiții și al efectului lor de antrenare asupra sectorului privat, dar și ca efect al accesării, mai ales în anul 2022, a unei părți însemnate din fondurile europene aferente programului Next Generation EU”.

(Citiți și: „Viorica Dăncilă a fost angajată consilier la BNR”)

• Deficitul de cont curent va rămâne „neschimbat ca pondere în PIB în 2021-2022, vizibil deasupra standardelor europene, inclusiv în contextul importurilor suplimentare asociate probabil reformelor finanțate prin programul Next Generation EU, au semnalat unii membri ai Consiliului, exprimând îngrijorări legate de implicațiile evoluției asupra structurii și costului finanțării acestui sold”.
• Anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au crescut vizibil în primele luni din acest an: „relevante au fost considerate și creșterea încă robustă a venitului disponibil real al populației în perioada recentă, dar mai ales ascensiunea dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, mai pronunțată în cazul celor de folosință îndelungată”.
• Creșterea anuală a câștigului salarial a decelerat, mai vizibil în cazul salariului net real, deopotrivă pe seama evoluțiilor din sectorul bugetar și din cel privat.
• Randamentele titlurilor de stat au cunoscut, de asemenea, corecții descendente semnificative, rămânând totuși vizibil deasupra valorilor foarte scăzute din perspectivă istorică atinse la jumătatea lunii februarie, anterior amplificării volatilității pe piața financiară internațională.

(Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 12 mai 2021, INTEGRAL AICI)