La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Viteza de lărgire a faliilor dintre cele 3 Românii: o comparație la 10 ani

de Marin Pana , 27.1.2019

Diferenţele de dezvoltare între regiunile României s-au accentuat de la data aderării la UE, cu şase dintre cele opt diviziuni ale ţării de nivel 2 conform uzanţelor europene în pierdere relativă faţă de media naţională, una cvasistabilă şi zona Capitalei cu cea mai mare creştere a PIB/locuitor, potrivit datelor publicate atât de Comisia Naţională de Straegie şi Prognoză cât şi celor oferite de Eurostat.

Oarecum surprinzător din perspectiva percepţiei publice, regiunea Centru ( care include judeţele Braşov, Sibiu, Alba, Mureş, Harghita şi Covasna) a înregistrat cea mai mare scădere (peste nouă puncte procentuale) în raport cu media naţională şi este singura care a trecut de deasupra ei sub pragul de 100%.

Deşi pierderile în puncte procentuale au fost net diferite, regiunile Vest şi Nord-Est au pierdut pe parcursul a zece ani în termeni procentuali cam 7% din valoarea de referinţă din 2007.

Ele au evoluat de fapt sincron, deşi pe paliere net diferite, situate la captele spectrului de dezvoltare al provinciei.

Cifrele s-au deteriorat ceva mai puţin pentru pentru regiunile de Nord-Vest ( de la 93,2% la 88,3% din media pe ţară), Sud-Vest Oltenia (de la 80,2% la 76,4% din media pe ţară) şi Sud Muntenia (de la 81,6% la 79,7% din media pe ţară), pe o dispunere care nu a dat modificări în clasamentul regional al PIB/locuitor dar a „rarefiat” valorile faţă de Capitală.

Ce spun datele Eurostat

Această evoluţie centrifugă este confirmată de datele publicate de Eurostat ( PIB-ul se recalculează succesiv şi rămâne definitiv la doi ani după realizarea lui ) pentru perioada 2006 – 2016. Pentru relevanţa procesului de convergenţă în adâncimea teritoriului naţional am ales prezentarea valorilor regionale raportate la media europeană în condiţii de preţuri comparabile (PPS).

(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european”)

Doar cele două regiuni reliefate şi de datele CNSP au performat faţă de avansul mediu la nivel naţional, din nou Sud-Estul, cu un modic +54% faţă de nivelul general de +51% şi Bucureşti-Ilfov, care a crescut cu 66% şi a ajuns la un impresionant 139% faţă de media UE. Adică foarte mult în afara valorilor de 36% – 60% consemnate în restul ţării.

Eurostat, Regional Yearbook 2009, chapter 4, date definitive privind PIB/locuitor calculate pe regiuni de dezvoltare NUTS2, publicate la 17 august 2018 şi date definitive privind PIB/locuitor pe statele membre, 1 iunie 2018

Avansul zonei Capitalei a fost mai mult decât triplu faţă de restul ţării în puncte procentuale ( 55 pp faţă de 11pp – 17pp în celelalte regiuni) , ceea ce indică o situaţie de dezvoltare dezechilibrată în profil teritorial. Desigur, se va face trimitere la libertatea de a investi capitalurile după dorinţă, la modalitatea de cuantificare a PIB dată de raportarea la sediul social şi la situaţia similară din ţări precum Cehia sau Slovacia, unde Praga şi Bratislava s-au detaşat clar de restul ţării dar parcă ceva nu e în regulă.

Pe această traiectorie, nu vom ajunge cu regiunile ţării unde era Bucureştiul în 2007 nici măcar prin 2027 sau chiar în 2037 dacă facem trimitere la axa sărăciei naţionale Nord-Est – Sud-Vest, care sugerează destul de clar tăierea politicii de convergenţă internă în timp ce alergăm după convergenţa externă.

De pildă, din perspectiva intrării în Zona Euro, ideea este că încercăm să ne convingem că ar fi suficientă o raportarea pe hârtie a unei medii care nu se regăseşte, practic, „de nici o culoare” în realitate pe marea întindere a ţării. Medie ce rezultă statistic dintr-o Capitală suficient de dezvoltată şi o provincie aflată în mare suferinţă, cu excepţia câtorva centre urbane ( care, la rândul lor, concentrează bogăţia la nivel regional aşa cum o face şi Bucureştiul la nivel naţional).

Şi cum s-a reflectat evoluţia economiei în câştigurile salariale

Totuşi, de ce nu se resimte la nivel individual această evoluţie a inegalităţilor în materie de PIB/locuitor la nivel regional ? Paradoxal, dacă se face trimitere la evoluţia disparităţii veniturilor se poate vedea că nu există nicio corelaţie certă între evoluţia PIB/locuitor şi nivelul veniturilor din salarii.

Patru dintre cele şase regiuni care au regresat ca PIB/locuitor faţă de media naţională au consemnat pe parcursul aceloraşi zece ani creşteri ale câştigului salarial mediu net lunar tot raportat la media naţională iar în Sud-Est, care avea singurul mic avans relativ al PIB/locuitor în afara Capitalei, a apărut o scădere de peste opt procente a venitului salarial.

De altfel, în pofida avansului considerabil luat de indicatorul de PIB/locuitor, Capitala şi-a îmbunătăţit poziţia relativ la media naţională cu doar 0,6%, aceeaşi valoare ca în Nord-Est. Ceea ce a păstrat raportul de venituri exact unde era la integrare şi a consfinţit încremenirea în decalajele la nivel individual, indiferent de rezultatele din economie.

Interesant, avansul nesemnificativ al veniturilor situate la extremele regionale pentru România a fost mult sub valorile din regiunile de Vest (+4,9%) şi Nord-Vest (+4,1%), stimulate de dispunerea unor noi investiţii (marea majoritate străine) în apropierea unor căi de transport utilizabile în condiţii de eficienţă.

Căi ce lasă pe dinafară la acest criteriu exact sudul ţării, unde salariaţii plătesc indirect cel mai clar lipsa de investiţii în infrastructură, angajatorii având costuri mai mari cu transporturile, mutate spre salarii ceva mai reduse decât s-ar fi putut da în condiţiile în care se puteau trece Carpaţii la modul rezonabil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Iașiul i-a stricat lui Liviu Dragnea mitingul electoral – PSD a tocmit lăutari să acopere scandările protestatarilor

Vladimir Ionescu

Mitingul electoral al PSD de la Iași a fost deturnat de protestatari, în ciuda măsurilor de securitate luate de organizatori. Partidul, transmite Digi 24, a… Mai mult

Stiri

Corina Crețu: Mă îngrijorează tensiunile dintre Guvern și BNR

Razvan Diaconu

Comisarul european Corina Creţu s-a declarat, sâmbătă, îngrijorată de tensiunile dintre guvern și BNR și și-a manifestat nedumerirea față de ”dublul limbaj” practicat de PSD… Mai mult

Stiri

Petre Daea: ”Să descurajăm consumul acesta de produse din afara ţării”

Vladimir Ionescu

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat, sâmbătă, că dublul standard este o realitate, nu o ficţiune, iar în ţară au intrat produse de calitate îndoielnică. … Mai mult

Stiri

Raportul Mueller / Toți oamenii președintelui – cum l-au salvat pe Donald Trump subordonații neascultători

Iulian Soare

Legendele îl prezintă pe Donald Trump ca fiind un om autoritar, o persoană iubită, dar care inspiră teamă, un șef care pretinde, și obține, loialitatea… Mai mult

Stiri

Forumul Judecătorilor critică intervenția Agentului României la CEDO în chestiunea completurilor specializate – memoriu trimis CCR

Vladimir Ionescu

Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis CCR o intervenție Amicus curiae în care explică de ce trebuie respinsă sesizarea lui Florin Iordache referitoare la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a semnat eliberarea din funcție a procurorului general. Augustin Lazăr iese la pensie

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta… Mai mult

Stiri

CFR anunță semnarea unuia dintre contractele legăturii rapide București – Aeroport Otopeni

Vladimir Ionescu

CFR a anunțat vineri că a semnat contractul pentru dublarea a 8 km de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești, etapă importantă în asigurarea… Mai mult