Analiză

Problema bugetară a României: combinaţia toxică între veniturile „americane” şi cheltuielile „europene”

Intrată relativ recent în clubul economiilor de piaţă funcţionale, deşi are multiple probleme de dezvoltare ( nu doar economice) rămase în suspensie, România s-a uitat… Mai mult

12.05.2019

Chestiunea

”România merită o atenție mai mare, ceea ce vom face în următoarele săptămâni” – Declarațiile ”greilor” la final de summit

Președintele Klaus Iohannis, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut o conferință de presă comună la finalul summit-ului UE… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

Summit UE – Declarația de la Sibiu

La finalul sesiunii plenare a Summit-ului UE a fost dată publicității Declarația de la Sibiu. Aceasta conține cele 10 angajamente despre care cursdeguvernare.ro a scris… Mai mult

09.05.2019

Evenimentul

A început summit-ul UE de la Sibiu – cele mai semnificative momente și declarații

La sediul Primăriei Sibiu a început reuniunea informală a liderilor UE la care se vor trasa liniile generale ale agendei europene pe următorii 5 ani.… Mai mult

09.05.2019

Cronicile
Cronicile

Viteza de lărgire a faliilor dintre cele 3 Românii: o comparație la 10 ani

de Marin Pana , 27.1.2019

Diferenţele de dezvoltare între regiunile României s-au accentuat de la data aderării la UE, cu şase dintre cele opt diviziuni ale ţării de nivel 2 conform uzanţelor europene în pierdere relativă faţă de media naţională, una cvasistabilă şi zona Capitalei cu cea mai mare creştere a PIB/locuitor, potrivit datelor publicate atât de Comisia Naţională de Straegie şi Prognoză cât şi celor oferite de Eurostat.

Oarecum surprinzător din perspectiva percepţiei publice, regiunea Centru ( care include judeţele Braşov, Sibiu, Alba, Mureş, Harghita şi Covasna) a înregistrat cea mai mare scădere (peste nouă puncte procentuale) în raport cu media naţională şi este singura care a trecut de deasupra ei sub pragul de 100%.

Deşi pierderile în puncte procentuale au fost net diferite, regiunile Vest şi Nord-Est au pierdut pe parcursul a zece ani în termeni procentuali cam 7% din valoarea de referinţă din 2007.

Ele au evoluat de fapt sincron, deşi pe paliere net diferite, situate la captele spectrului de dezvoltare al provinciei.

Cifrele s-au deteriorat ceva mai puţin pentru pentru regiunile de Nord-Vest ( de la 93,2% la 88,3% din media pe ţară), Sud-Vest Oltenia (de la 80,2% la 76,4% din media pe ţară) şi Sud Muntenia (de la 81,6% la 79,7% din media pe ţară), pe o dispunere care nu a dat modificări în clasamentul regional al PIB/locuitor dar a „rarefiat” valorile faţă de Capitală.

Ce spun datele Eurostat

Această evoluţie centrifugă este confirmată de datele publicate de Eurostat ( PIB-ul se recalculează succesiv şi rămâne definitiv la doi ani după realizarea lui ) pentru perioada 2006 – 2016. Pentru relevanţa procesului de convergenţă în adâncimea teritoriului naţional am ales prezentarea valorilor regionale raportate la media europeană în condiţii de preţuri comparabile (PPS).

(Citiți și: ”Noi și grecii: (In)eficiența transferurilor sociale pentru combaterea sărăciei. România în context european”)

Doar cele două regiuni reliefate şi de datele CNSP au performat faţă de avansul mediu la nivel naţional, din nou Sud-Estul, cu un modic +54% faţă de nivelul general de +51% şi Bucureşti-Ilfov, care a crescut cu 66% şi a ajuns la un impresionant 139% faţă de media UE. Adică foarte mult în afara valorilor de 36% – 60% consemnate în restul ţării.

Eurostat, Regional Yearbook 2009, chapter 4, date definitive privind PIB/locuitor calculate pe regiuni de dezvoltare NUTS2, publicate la 17 august 2018 şi date definitive privind PIB/locuitor pe statele membre, 1 iunie 2018

Avansul zonei Capitalei a fost mai mult decât triplu faţă de restul ţării în puncte procentuale ( 55 pp faţă de 11pp – 17pp în celelalte regiuni) , ceea ce indică o situaţie de dezvoltare dezechilibrată în profil teritorial. Desigur, se va face trimitere la libertatea de a investi capitalurile după dorinţă, la modalitatea de cuantificare a PIB dată de raportarea la sediul social şi la situaţia similară din ţări precum Cehia sau Slovacia, unde Praga şi Bratislava s-au detaşat clar de restul ţării dar parcă ceva nu e în regulă.

Pe această traiectorie, nu vom ajunge cu regiunile ţării unde era Bucureştiul în 2007 nici măcar prin 2027 sau chiar în 2037 dacă facem trimitere la axa sărăciei naţionale Nord-Est – Sud-Vest, care sugerează destul de clar tăierea politicii de convergenţă internă în timp ce alergăm după convergenţa externă.

De pildă, din perspectiva intrării în Zona Euro, ideea este că încercăm să ne convingem că ar fi suficientă o raportarea pe hârtie a unei medii care nu se regăseşte, practic, „de nici o culoare” în realitate pe marea întindere a ţării. Medie ce rezultă statistic dintr-o Capitală suficient de dezvoltată şi o provincie aflată în mare suferinţă, cu excepţia câtorva centre urbane ( care, la rândul lor, concentrează bogăţia la nivel regional aşa cum o face şi Bucureştiul la nivel naţional).

Şi cum s-a reflectat evoluţia economiei în câştigurile salariale

Totuşi, de ce nu se resimte la nivel individual această evoluţie a inegalităţilor în materie de PIB/locuitor la nivel regional ? Paradoxal, dacă se face trimitere la evoluţia disparităţii veniturilor se poate vedea că nu există nicio corelaţie certă între evoluţia PIB/locuitor şi nivelul veniturilor din salarii.

Patru dintre cele şase regiuni care au regresat ca PIB/locuitor faţă de media naţională au consemnat pe parcursul aceloraşi zece ani creşteri ale câştigului salarial mediu net lunar tot raportat la media naţională iar în Sud-Est, care avea singurul mic avans relativ al PIB/locuitor în afara Capitalei, a apărut o scădere de peste opt procente a venitului salarial.

De altfel, în pofida avansului considerabil luat de indicatorul de PIB/locuitor, Capitala şi-a îmbunătăţit poziţia relativ la media naţională cu doar 0,6%, aceeaşi valoare ca în Nord-Est. Ceea ce a păstrat raportul de venituri exact unde era la integrare şi a consfinţit încremenirea în decalajele la nivel individual, indiferent de rezultatele din economie.

Interesant, avansul nesemnificativ al veniturilor situate la extremele regionale pentru România a fost mult sub valorile din regiunile de Vest (+4,9%) şi Nord-Vest (+4,1%), stimulate de dispunerea unor noi investiţii (marea majoritate străine) în apropierea unor căi de transport utilizabile în condiţii de eficienţă.

Căi ce lasă pe dinafară la acest criteriu exact sudul ţării, unde salariaţii plătesc indirect cel mai clar lipsa de investiţii în infrastructură, angajatorii având costuri mai mari cu transporturile, mutate spre salarii ceva mai reduse decât s-ar fi putut da în condiţiile în care se puteau trece Carpaţii la modul rezonabil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.1.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Cehia / Proteste de amploare pentru apărarea independenței Justiției și demisia ministrului de resort

Iulian Soare

Aproximativ 50.000 de persoane au manifestat marți în stradă, pentru a apăra independenţa sistemului judiciar și a cere demisia noului ministru al Justiției, Marie Benesova.… Mai mult

Stiri

[P] Falsul PSD cu false fonduri europene

Advertor Point

  PSD își bate joc de români în această campanie electorală ca, de altfel, în orice altă campanie de până acum. Din 42,6 miliarde de… Mai mult

Stiri

www.oprestefrauda.ro – site web unde pot fi semnalate tentativele de fraudare a alegerilor sau referendumului

Vladimir Ionescu

Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat marți lansarea unui site web – www.oprestefrauda.ro – unde pot fi semnalate orice tentative de fraudă sau boicot a… Mai mult

Stiri

Vicepremierul Viorel Ștefan, numit la Curtea Europeană de Conturi pentru un mandat de 6 ani

Razvan Diaconu

Vicepremierul Viorel Ștefan a fost numit membru al Curții de Conturi Europene pentru un mandat care va începe la 1 iulie 2019 și se va… Mai mult

Stiri

Războiul cu WC-ul din fundul curții: OUG pentru acordarea a 20.000 lei, nerambursabili, locuitorilor din Moldova care nu au acces la apă și canalizare

Vladimir Ionescu

Locuitorii din Moldova ar urma să beneficieze de sprijin financiar nerambursabil în valoare de 20.000 pentru îmbunătățirea condițiilor de locuire din gospodării, precum și de… Mai mult

Europa

Ungaria nu poate restricționa vânzarea de terenuri către cetățeni din alte state membre – decizie CJUE

Iulian Soare

Restricţiile impuse de Ungaria cu privire la achiziţionarea de terenuri arabile de către cetățeni din alte state membre încalcă drepturile prevăzute de legislaţia europeană, a… Mai mult

Stiri

CCR a respins inițiativa cetățenească de alegere a primarilor în două tururi

Vladimir Ionescu

Judecătorii CCR au respins marți inițiativa cetăţenească pe tema alegerilor primarilor în două tururi. Potrivit comunicatului oficial, motivul respingerii este legat de numărul de semnături… Mai mult