La fiecare 100 de pacienți internați, 2,6 dezvoltă infecţii asociate asistenţei medicale (cunoscute sub denumirea nosocomiale sau intraspitalicești), conform unui studiu efectuat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
„Un caz din 300 de persoane externate este considerat infecţie asociată asistenţei medicale. Datele preliminare ale acestui studiu arată că avem 2,6 pacienţi cu infecţii asociate asistenţei medicale la fiecare 100 de pacienţi din spitale.
Trebuie să încercăm să îmbunătăţim capacitatea de diagnostic care să ne permită să evidenţiem aceste infecţii şi să antrenăm oamenii să le recunoască şi să le raporteze”, a declarat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.
Virusul subdeclarării infecțiilor
Situația raportării acestora este mult îmbunătățită, ținând cont că înainte de incendiul de la Club Colectiv subdeclararea ducea la statistici paradoxale – în 2014, de exemplu, au fost înregistrate oficial doar 0,257 infecții intraspitalicești la o sută de internați, când media eruopeană se situa la aproape 6% din pacienți internați.
(Citiți și: ”Aberațiile raportării infecțiilor intraspitalicești: Incidența infecțiilor din Buzău este de 15,6 ori mai mică decât cea din Austria”)
Principala cauză a infecțiilor nosocomiale, în opinia autorităților – consumul fără prescripție al antibioticelor
Oficialii participanți la conferința de presă au explicat că infecțiile nosocomiale din România (a căror rată este sub ultima media europeană estimată, de 5,7%) este provocată în principal de consumul de antibiotice fără ca acestea să fie prescrise sau măcar recomandate de un medic.
Organizaţia Mondală a Sănătăţii a prezentat recent o situație statistică potrivit căreia România se află pe locul 4 în UE în topul consumului de antibiotice.
Anul trecut se afla pe locul doi, ceea ce înseamnă o reducere cu 10% a consumului.
Situația rămâne foarte gravă, au explicat oficialii români, deoarece continuă creşterea rapidă a consumului de antibiotice de rezervă, cele care ar trebui folosite doar dacă celelalte tratamente nu dau rezultate (carbapeneme şi colistin).
„În urmă cu cinci ani, un studiu de prevalenţă a arătat că jumătate dintre pacienţii internaţi aveau tratament antibiotic, iar pe datele preliminarii, prezentate astăzi, 41,7% dintre pacienţi aveau tratament cu antibiotice.
La nivelul Uniunii Europene, media este de 35% în aceast caz”, a explicat prof.dr. Gabriel Popescu, şef clinică Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, citat de Mediafax.
Potrivit OMS, anual, în Uniunea Europeană, mor peste 37.000 de persoane din cauza consumului excesiv de antibiotice fără prescripţie.
Potrivit unui eurobarometru din această primăvară, România se situa pe locul doi, după Grecia, în ceea ce privește ponderea persoanelor care au recunoscut că au consumat antibiotice fără prescripție (procent raportat la totalul celor care au consumat antibiotice în utlimele 12 luni).
Măsuri pentru reducerea consumului de antibiotice
- eliminarea prescripției exagerate sau nepotrivite
- informarea permanentă a publicului privind importanța utilizării judicioase a antibioticelor, numai pe bază de prescripție, în doza și pe durata recomandată de către medic.
- reducerea posibilității de transmitere a bacteriilor multirezistente în unitățile medicale prin screening-ul pacienților purtători, îngrijirea lor separată, însușirea noțiunilor de prevenire a transmiterii infecțiilor de către tot personalul medical și informarea pacienților asupra conduitei igienice de urmat.
