Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Viraj periculos în politica fiscală

de Marin Pana 18.2.2015

mpNoul Cod Fiscal, propus cu începere din anul 2016, se anunță a fi un viraj periculos în politica fiscală, într-un moment în care aveam asigurată stabilitatea macroeconomică, inclusiv toți cei cinci parametri necesari intrării în anticamera trecerii la moneda unică europeană, așa-numitul mecanism ERM II. În care ar fi trebuit să accedem cel mai târziu în 2017, pentru a adera la Zona Euro conform obiectivului fixat pentru prima jumătate a lui 2019, când România va deține președinția UE.

De altfel, ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, accentuează că ”România are nevoie de o viziune fiscală unitară și de o foarte bună pregătire a economiei pentru momentul intrării în zona euro”.

Dar, tocmai de aceea merge pe ideea că ”beneficiul pentru economie al noului pachet fiscal este unul major, mergând de la creșterea veniturilor clasei de mijloc și la crearea de noi locuri de muncă (scăderea TVA și reducerea fiscalității pentru microîntreprinderile active), până la creșterea veniturilor la bugetul de stat și la creșterea eficienței ANAF”.
”Noile Coduri pot deveni motorul creșterii economice nu doar în 2016, ci în următorii patru ani”, conchide el.

Ceea ce lipsesc din acest peisaj, în care reducerea cvasigeneralizată de taxe și impozite, mizează pe o îmbunătățire radicală a colectării, sunt riscurile asumate dacă nu se îndeplinește scenariul pozitiv al acestei îmbunătățiri. Respectiv dacă bunii platnici vor plăti ca și până acum, dar mai puțin, iar cei care evită fiscalizarea nu vor intra masiv în legalitate, urmare a conștientizării că nu merită riscul.

Oricum, chiar și în varianta ”bună”, oferită publicului spre dezbatere, avem de-a face cu un impact negativ de aproape 1% din PIB asupra veniturilor bugetare, respectiv o diminuare cu 3% a celor din bugetul general consolidat. Impulsionarea creșterii PIB cu 1,7% anul viitor pare lăudabilă dar statul se va vedea într-o poziție ingrată în a satisface angajamentele luate, mai ales în domeniile politicilor sociale și al investițiilor.

Dacă acest efectul negativ asupra veniturilor bugetare se va înjumătăți în 2017 și 2018 ( de la circa -7 miliarde lei în 2016 spre 3,5 miliarde lei) , avantajul de a stimula creșterea economică se va duce la doar ceva mai mult de jumătate de procent de PIB în acei ani, ceea ce nu arată bine în raport cu riscurile asumate.

Pentru a înțelege mai exact miza pusă în joc, ar trebui luat exemplul celui mai important impozit pe consum, taxa pe valoarea adăugată. Pentru a colecta anul viitor undeva în jur de 50 miliarde lei, la o cotă de referință de 20% în loc de 24% și în condițiile în care peste o șesime din coșul de consum al populației ar urma să treacă la cota redusă de 9%, ar trebui să urcăm brusc gradul de colectare undeva la peste 70% față de cam 55% în prezent.

Chiar și așa, în condițiile unei recuperări prin creșterea gradului de încasare de aproape șase miliarde și jumătate de lei, ar urma să pierdem aproape două miliarde de lei la încasări iar ”vrabia de pe gard” să fie mai mică decât ”cioara din mână”. După care ”recuperările” prevăzute scad la doar 0,8 miliarde lei în 2017, pentru a reveni bizar la 2,8 miliarde lei în 2018, tocmai când TVA-ul ar urma să se ducă la 18%.

Reducerea încasărilor din accize, ca urmare a diminuării acestora între 16% și 20%, este și mai discutabilă, mai ales că armonizarea cu practica din vestul continentului se făcuse după un calendar anevoios iar o revenire a prețului mondial al petrolului ar masca parțial sau chiar total în prețul la pompă efectul favorabil pentru buzunarele populației.

De neînțeles este, în absența prezumției de măsură cu iz electoral pentru a obține susținerea celorlalte măsuri este scăderea cotei unice de impozitare de la 16% la 14%, atât pentru impozitul pe venit, cât și ( atenție !) pentru impozit pe profit. Dacă mai adăugăm eliminarea impozit pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2016, ”măsura ajută la eliminarea dublei impozitări, la creșterea competitivității României și la menținerea în țară a capitalului”, avem imaginea unei măsuri de stânga-dreapta, care ar putea avea ca efect tocmai defavorizarea centrului și a clasei mijlocii.

O ideea bună pare reducerea fiscalității pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajați sau cu un salariat ( mergea chiar și până la patru, ca să evităm nepotismele). Asta pentru a stimula dezvoltarea unor întreprinderi care vor să crească, să creeze locuri de muncă și să devină IMM-uri și de a descuraja firmele creeate mai degrabă din motive fiscale.

Cât despre reducerea cotei contribuțiilor de asigurări sociale de stat pentru condiții normale de muncă, din 2017 (vezi prevederile), aceasta apare drept iluzorie în condițiile în care nici acum CAS-ul nu acoperă decât pe trei sferturi plata pensiilor iar raportul dintre salariați și pensionari se va înrăutăți inevitabil.

  • Reducere contribuții la angajat, de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2017
  • Reducere contribuții la angajator, de la 15,8% la 13,5%, de la 1 ianuarie 2017

Rămâne neclar și de ce ar trebui să crească cu 20% ( dacă tot a fost introdus la un nivel mai mare de patru ori decât cel pentru salariați ) actualul plafonul neimpozabil de 1000 lei la veniturile din pensii.

Reamintim că mulți români obțin venituri din diverse surse, care, dacă ar fi să respectăm egalitatea de drepturi prevăzută în Constituție, ar trebui cumulate, aplicată o deducere sau deduceri unitare, și abia apoi impozitate. Apropo, cu indexarea deducerii personale pentru salariați, stabilită la 250 de lei în urmă cu zece ani și rămasă de atunci la același nivel, cum rămâne ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.2.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Convenție Națională PLUS/ Dacian Cioloş, validat preşedinte cu majoritate de voturi

Vladimir Ionescu

UPDATE 18:00 Dacian Cioloş a fost validat, sâmbătă, la Convenţia Naţională a PLUS, cu majoritate de voturi, în funcţia de preşedinte al partidului. Informaţia de bază:… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului sesizează CCR: Numirea unor procurori în DNA fără specializare în fapte de corupție restrânge dreptul la un proces echitabil

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului, Renate Weber, consideră că la DNA ar trebui să fie angajați doar procurori cu specializare în fapte de corupție. Instituția a ridicat la… Mai mult

Stiri

Jandarmeria a desecretizat convorbirile radio din 10 august 2018

Razvan Diaconu

Jandarmeria a desecretizat comunicaţiile din seara protestelor de pe 10 august 2018, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, sâmbătă, precizând că acestea vor ajunge… Mai mult

Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult