Conferință de presă marți, la care reprezentanții Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale și Comisiei Europene – asistenții și finanțatorii crizei pentru România – își prezintă viziunea asupra modului în care România și-a respectat angajamentele până acum. Dar și asupra modului în care va trebui să respecte noul acord a cărui semnare este iminentă.
Cei doi ani care vor urma reprezintă, de fapt, perioada de implementare a unor reforme, la care România s-a angajat în timpul negocierilor. FMI, BM și CE vor monitoriza implementarea acestor reforme și vor asigura asistență pe toată această perioadă. Iată direcțiile acestor reforme și viziunea generală a celor trei organisme despre ele:
1. Privatizarea, restructurarea sau închiderea companiilor de stat
Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România:
- ”Numai arieratele companiilor de stat însumează 5% din PIB, iar aceasta este o frână majoră în calea creşterii economice.
- În lunile următoare va fi făcută o analiză completă a arieratelor tuturor companiilor de stat. FMI, CE şi BM doresc să aducă know-how pentru conducerea companiilor de stat.
- Noi nu cerem un anumit număr de disponibilizări în companiile de stat, vom lăsa statul român să decidă privind restructurarea companiilor ineficiente.
- FMI recomandă, pe termen mediu, închiderea minelor cu pierderi. Vrem să ne asigurăm că minele viabile pe termen lung sunt separate de cele neviabile. Aceste mine viabile trebuie să ajungă să nu mai aibă pierderi pe termen scurt şi mediu.
- Transportul de marfă trebuie să funcţioneze fără subvenţii.”
Istvan Szekely, director de ţară pentru România, în Comisia Europeană:
- ”Toate statele trebuie să urmeze regulile UE, pentru a ne asigura că există o competiţie loială, că toţi jucătorii urmează aceleaşi reguli. Nu vorbim doar de închiderea minelor, ci şi de reconversia profesională a oamenilor din regiune şi de revitalizarea economică a acelor regiuni.
- În privinţa privatizării, vrem sa facem o analiză a companiilor de stat pentru a vedea care este situaţia reală. Unele companii nu sunt viabile şi vor trebui închise, altele vor putea fi privatizate, iar altele, pe care statul doreşte să le păstreze din raţiuni strategice, trebuie să fie eficientizate.
- Nu avem capacitatea să analizăm toate cele peste 150 de companii de stat şi din acest motiv cerem guvernului să facă o analiză a situaţiei.
- Nu cred că se conturează falimentul CFR, acest serviciu trebuie să existe în continuare. În toată Europa există subvenţii pentru serviciile de pasageri.”
2. Reforma pieţei muncii.
Istvan Szekely, director de ţară pentru România, în Comisia Europeană:
* ”În domeniul muncii, reformele vor flexibiliza piaţa muncii, iar salariile vor putea să reflecte productivitatea.”
Cătălin Păuna, economist-şef al Băncii Mondiale pentru România:
* ”În actualul acord nu sunt prevăzute clauze legate de piaţa muncii, ci doar cercetări în privinţa situaţiei actuale. Trebuie să avem o piaţă a muncii flexibilă, care să încurajeze creşterea.”
3. Reforme economice, consolidare fiscală, fiscalitate.
Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România:
- ”Ajustarea tarifelor la energie are trei stadii: primul este ajustarea consumatorilor non-casnici, care va începe în curând, cel de-al doilea va fi adresat consumatorilor casnici şi va fi mai lent şi va începe mai târziu. Cel de-al treilea este stabilirea consumatorilor vulnerabili.
- Gospodăriile bogate vor plăti preturile reale, consumatorii vulnerabili vor avea în continuare subvenţii.
- În absenţa unor investiţii masive în sectorul energiei în următorii ani, România nu va putea creşte rapid. Va fi nevoie de mai multă participare privată. Companiile energetice ineficiente vor trebui restructurate.”
Istvan Szekely, director de ţară pentru România, în Comisia Europeană:
- ”Abilitatea României de a reduce taxele în viitor va depinde de doi factori: atingerea ţintelor bugetare şi de deficit, iar în al doilea rând, pe măsură ce continuăm lucrul alături de guvern la programe de colectare a taxelor, vor exista scăderi.
- Dacă este foarte bună colectarea, taxele pot să scadă. Pe măsură ce trecem pe creştere, va fi loc în viitor pentru a scădea taxele. Nu cred ca este un obiectiv pe termen scurt, ci mai degrabă pe termen mediu si lung.Există o lege europeană care cere introducerea de preţuri competitive la energie.
- Măsurile de ajustare a preturilor la gaze vin din legislaţia europeană. Abordarea nu este creşterea bruscă a preţurilor, ci permiterea forţelor pieţei să lucreze şi să se ajusteze singure.Comisia nu cere creştera imediataă a preturilor la gaze acum, ci trecerea la un sistem guvernat de piaţă.”
4. Asigurarea unui flux coerent al absorbţiei fondurilor europene.
Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România:
”La Bruxelles există 19 miliarde de euro, bani gratuiţi. Utilizarea a 4-5 miliarde de euro pe an ar fi un stimul extraordinar, iar infrastructura ar susţine creşterea pe ani de zile.”
Istvan Szekely, director de ţară pentru România, în Comisia Europeană:
- ”Până acum, doar 2% din fonduri au fost absorbite, ceea ce înseamnă că ţara le-ar putea pierde dacă nu le accesează repede. Trebuie acordată prioritate acestui domeniu. Trebuie fixate ţinte fixe pentru a eficientiza procesul de absorbţie.
- La nivelul Companiei Naţionale de Autostrăzi trebuie mărită absorbţia de fonduri UE şi compania trebuie eficientizată.”
5. Reforma sistemului de Asistenţa Socială.
Cătălin Păuna, economist-şef al Băncii Mondiale pentru România:
- ”Zonele cheie sunt: îmbunătăţirea eficienţei în sectorul public, protejarea celor cu posibilităţi reduse şi eficientizarea programelor sociale.
- Vom susţine reforma sistemului de asistenţă socială.
Contextul
Reamintim că la sfârșitul săptămânii trecute, guvernul a ajuns la o înțelegere cu FMI pentru încheierea unui nou acord, care să fie semnat în luna martie. Ascordul este unul de tip preventiv și, potrivit lui, România va avea la dispoziție, pentru cazuri de urgență, suma de 5 miliarde de euro. Guvernul a decis, însă, că nu sunt motive să acceseze miliaerdul de euro de la FMI, și că sunt suficienți banii de la Comisia Europeană pentru finanțarea deficitelșor din bugetul de stat.
Acordul prevede însă ducerea la îndeplinire a unor reforme structurale, pe care România urmează să le implementeze în următorii doi ani, de la restructurarea copaniilor de stat și până la reglementări privind politica socială a statului.
