Spectrul unor superculturi protejate de brevete planează asupra peisajului agricol al Europei, stârnind îngrijorări cu privire la posibilitatea ca o mână de giganți corporativi să domine lanțul alimentar.
O nouă generație de semințe modificate genetic, create prin tehnologii de tipul CRISPR-Cas9, numite noi tehnici genomice, au fost prezentate ca fiind o soluție pentru ameliorarea impactului crizei climatice asupra agriculturii, scrie Politico.
Proiectul de reguli UE prin care aceste produse ar ajunge pe piață a trecut de votul din Parlamentul European, însă negocierile dintre guvernele naționale din Consiliul European au intrat în impas. Controversa principală este legată de faptul că, în loc să încurajeze inovația și să îi ajute pe fermieri, aceste „superculturi” vor deschide calea pentru corporații să își extindă dominația asupra lanțului alimentar.
Agricultură de masă pe bază de brevet
Dacă va fi brevetată, tehnologia ar fi disponibilă doar pentru „câțiva norocoși, însemnând marii operatori” care au cele mai multe resurse financiare, a spus un consilier al europarlamentarei Jessica Pölfjard din Suedia.
Semințele produse prin metodele convenționale de ameliorare a plantelor nu pot fi brevetate în UE pentru a nu limita accesul la noi varietăți pentru micii fermierii și cercetători. Cele obținute prin noile tehnici genomice vor fi, însă, brevetabile, ceea ce înseamnă că oricine dorește să le crească sau să le studieze va avea nevoie de permisiunea titularului de brevet și implicit ar plăti o taxă.
Industria, care cheltuie miliarde de euro cu această tehnologie, spune că are nevoie de brevet pentru a proteja investițiile și pentru a-și recupera banii. „Investitorii noștri ne vor arăta degetul mijlociu dacă le spunem că vrem 2,5 miliarde din banii lor în fiecare an, dar nu există niciun brevet care să protejeze tipul de inovație care iese din asta”, a spus Matthias Berninger, șeful afacerilor publice pentru compania agrochimică Bayer.
Giganții pieței semințelor
Brevetele au permis unui grup restrâns de jucători de pe piața agricolă să pună stăpânire pe sectorul alimentar global, spre exemplu prin introducerea culturilor modificate genetic în țări ca Statele Unite.
Bayer și alte cinci companii – Corteva, Syngenta, BASF, Limagrain și KWS – vând astăzi peste jumătate din toate semințele și se află în spatele exploziei de cereri de brevet pentru semințele modificate genetic.
Bayer și Corteva reprezintă împreună 40% din acest sector.
Dominația marilor companii a dus la crearea unei noi agenții în cadrul Departamentului Agriculturii al Statelor Unite (USDA) care are misiunea de a sparge acest monopol. USDA a spus că consolidarea industriei duce la limitarea inovației, a diversității genetice și a eforturilor de adaptare la schimbările climatice.
Inițiativa UE de a aproba semințele modificate genetice ar deschide calea pentru un număr redus de mari producători să profite de pe urma acestor brevete și să sugrume și mai mult piața, a spus europarlamentarul Thomas Waitz din partea Verzilor: „Costurile sunt în creștere, există mai puțină competiție și trei sau patru companii decid nivelul prețului.”
Mai mult, fermierii riscă să se trezească cu culturile contaminate de soiurile brevetate din cauză că noile reguli UE nu prevăd măsurile de protecție necesare, potrivit lui Waitz. Dacă propunerea se aprobă, nu vor mai exista culturi nemodificate genetic. „Dacă se decid să îl revendice, am încurcat-o, suntem terminați”
Lupta pentru supraviețuire a micilor companii
Cu toate că regulile nu se aplică încă, unele companii mai mici întâmpină deja probleme. Nordic Maize Breeding vinde un soi de porumb în Olanda la care a muncit timp de 20 de ani pentru a-l face mai rezistent la regiunile cu o climă rece. Acest tip de semințe reprezintă o treime din toate tipurile de porumb organic vândut în țară.
Anul trecut, Grietje Raaphorst-Travaille, care conduce compania împreună cu soțul ei, a aflat că KWS, a șasea cea mai mare companie de ameliorare a plantelor agricole din lume, a obținut un brevet pentru aceeași genă, după ce a creat propria sa versiune identică cu soiul companiei olandeze folosind noile tehnici genomice.
Chiar și dacă ar fi vrut, Raaphorst-Travaille nu ar fi putut breveta soiul ei de porumb pentru că l-a obținut prin metode convenționale – un proces care a costat-o pe ea și pe soțul ei cel puțin jumătate de milion de euro. Companiile mai mici care se ocupă cu ameliorarea plantelor agricole „nu vom fi niciodată libere pentru că va trebui mereu să ascultăm de aceste companii mai mari”, a explicat Raaphorst-Travaille.
Comisia Europeană a exclus în trecut schimbarea regulilor și plănuiește să publice un raport până în 2026 în care va analiza impactul brevetelor de modificare genetică din sectorul alimentar, însă criticii spun că este prea puțin și prea târziu. „Până atunci, întreaga piață ar putea fi distrusă de aceste mega-corporații”, a spus un diplomat european implicat în discuțiile ce au loc acum la nivelul Consiliului European.
***
