Ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg (foto), spune că veto-ul pe care Viena l-a spus aderării României şi Bulgariei la Schengen a fost unul „de moment” şi nu este „pentru totdeauna”.
Într-un interviu acordat presei austriece și preluat de News.ro, Alexander Schallenberg spune că „nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen”, dacă în următoarele luni ţara sa va constata o scădere a numărului solicitanţilor de azil.
În ceea ce priveşte cererile ministrului pentru Europa, Karoline Edtstadler, şi ale cancelarului Nehammer de a ridica garduri la frontierele externe ale UE, ministrul Schallenberg susţine că „ar exista o bază legală şi ar exista mijloace financiare pentru a face acest lucru”.
„Sunt încrezător că vom reuşi să luăm cu adevărat măsuri aici, în următoarele câteva luni, astfel încât cifrele să scadă. Apoi, nimic nu va mai sta în calea extinderii spaţiului Schengen. La urma urmei, nu am spus că nu ne putem înţelege pe acest subiect niciodată”, a spus Alexander Schallenberg într-un interviu pentru agenţia austriacă de presă APA.
Nu este o problemă bilaterală, ci una paneuropeană
Ministrul Alexander Schallenberg susţine pe deplin decizia guvernului federal de a nu accepta România și Bulgaria în Schengen în acest moment.
„Acesta este un proces de discuţie complet normal”, spune şeful diplomaţiei de la Viena referindu-se la decizia Consiliului JAI din 8 decembrie. Dacă Austria, ca stat aflat „în centrul continentului”, are cel mai mare număr de cereri de azil din Europa, „atunci ceva nu este în regulă”, a argumentat el.
Austria este „înconjurată de state UE şi de state Schengen, cu excepţia Elveţiei şi a Liechtensteinului, și este legitim să spunem că avem nevoie de sprijin. Nu este o problemă bilaterală, ci o problemă paneuropeană”, a explicat Alexander Schallenberg în interviul acordat agenţiei APA.
Argumentele veto-ului Austiei
Ministrul de externe îl apără pe cancelarul federal Karl Nehammer, care a folosit termenul de „turism de azil”. „Cum altfel poţi să numeşti asta?” se întreabă el. Oamenii „zburau la Belgrad sub pretexte false şi se foloseau de scutirea de vize acordată de Serbia pentru a fi apoi introduşi ilegal în UE”, a spus ministrul.
Este vorba de „trafic de fiinţe umane” şi de „abuzul unui sistem care este conceput pentru a oferi protecţie persoanelor care au cu adevărat nevoie de ea”. Cu toate acestea, „marea majoritate a persoanelor care vin sunt tunisieni, indieni, pakistanezi, egipteni” , a arătat Schallenberg.
Cei mai mulţi dintre ei nu au nicio perspectivă de azil, dar reprezintă o povară pentru sistem. În acelaşi timp, este nevoie şi de posibilitatea unei migraţii economice reglementate, recunoaşte șeful diplomației austriece.
În cele din urmă, însă, toate statele europene ar trebui să „suporte împreună” protecţia frontierelor externe. ”Trebuie să existe o gestionare comună a frontierelor UE şi ar fi o soluţie logică să sprijinim statele de la graniţă, fie financiar, fie logistic, să ne asumăm acest lucru împreună”, precizează Alexander Schallenberg.
***
