Luând în calcul și inflația, leul este supraevaluat cu cel mult 5%, procent care nu reprezintă cel mai important obstacol în calea competitivității exporturilor românești, a precizat, marți, Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR).
”Ceea ce contează este real efective exchange rate, adică rata de schimb deflatată cu inflația de la noi versus rata de schimb deflatată cu inflația din statele partenere. Dacă luăm în calcul și inflația partenerilor vom vedea că diferențialul nu e mai mare de 5%. Adică nu suntem apreciați în termeni reali efectivi cu mai mult de 5%. Sigur că contează și acel 5%. Nu acela este însă primul obstacol în stimularea exporturilor. Este și acela, dar nu este cel mai important”, a declarat Valentin Lazea în cadrul conferinței ”Capitalul autohton al României – maturizare și trecere la statutul de forță regională”, organizată de CursDeGuvernare.ro.
Economistul șef al BNR a subliniat importanța inserării companiilor românești pe lanțurile valorice europene, prin identificarea avantajelor competitive și specularea acestora.
Principalele declarații ale lui Valentin Lazea:
- Ultimii 25-30 de ani au fost martorii unui acumulări de capital românesc, astfel încât acesta nu mai reprezintă în acest moment factorul cel mai constrângător în creșterea PIB. Mai degrabă există o constrângere din partea factorului forță de muncă.
- S-au creat astfel premisele pentru trecerea factorului capital autohton la un nou nivel de dezvoltare, pe cel puțin trei direcții: creșterea valorii adăugate, diversificarea investițiilor, intrarea pe noi piețe.
- Referitor la acest ultim aspect, intrarea pe noi piețe, firmele reprezentate în această conferință sunt un foarte bun exemplu, cele mai multe dintre ele depășind deja granițele României.
- Această conferință are loc într-un moment istoric, de redefinire a strategiilor economice la nivel mondial și european. Raportul Draghi apărut la începutul acestei luni faptul că răspunsul la fărâmițarea globalizării nu îl constituie retragerea fiecărui stat european în autarhie și naționalism economic, ci un efort comun de a crea lanțuri de valoare europene, precum și campioni europeni.
- Firmele din România vor trebui să își negocieze nișele pe care dețin un avantaj competitiv din cadrul lanțurilor de producție continentale. România are multe capabilități de a se insera în producția europeană, fie că vorbim de sectorul IT, de sectorul auto, de producerea de energie verde sau de exploatarea de pământuri rare etc.
- Desigur procesul definirii și negocierii nișelor românești vor necesita atât implicarea factorului guvernamental cât și a sectorului privat în acest demers strategic.
- Toată lumea discută la noi de raportul Draghi, dar problema nu este de a-l discuta, ci a și face ceva în consonanță cu acest raport. Noi, în România ar trebui să fim primii convinși că autarhia și ideea că putem produce tot ce ne trebuie nu sunt o soluție, pentru că am trecut prin această idee în anii ’80.
- Ar trebui să recunoaștem că nu putem noi, ca firme românești, să acoperim un întreg lanț valoric din orice industrie. Nu putem emite pretenția să facem un produs de la proiectare la extragerea de minereuri până la produsul finit, marketing.
- Ca atare inserarea noastră în nișe de experiență, pe care le avem, este fundamentală. Pentru ca acest lucru să se întâmple e nevoie de o conlucrare mult mai aplicată între sectorul de stat și sectorul firmelor private, multe peste ce am avut în ultimii 30-35 de ani. Cu alte cuvinte, reprezentanții statului și ai sectorului privat trebuie să se așeze la masă și cu cifre, cu exemple clare să spună aici putem să ne inserăm, de aici până aici putem să facem, de aici până aici avem excelență, haideți să mergem să negociem cu Europa să facem noi aceste produse, aceste servicii.
Q&A
- Eu am enumerat câteva ramuri în care suntem competitivi, dar poate nu suntem competitivi în toată industria auto, de exemplu, poate suntem buni în designul din industria auto; pământuri rare, poate că nu le avem pe toate, poate avem valadiu, stronțiu și încă ceva. Trebuie caz cu caz și industrie cu industrie de văzut exact dacă avem capacități. Citeam că grafenul va înlocui litiul în deceniul viitor. Sunt niște discuții care din știința mea nu au avut loc și care trebuie să aibă loc.
- Eu zic că există prevederi fiscale care inhibă, altele care ajută. Noi metaforic folosim forță regională pentru a desemna companii care au intrat în Polonia, Ungaria și Bulgaria. Forță regională înseamnă când te inserezi în lanțuri vest-europene. Ambiția noastră trebuie să fie ca alături de germani, francezi, italieni să discutăm unde este locul, nu doar în vecinătatea imediată a României. În ceea ce privește fiscalitatea, sunt n prevederi fiscale care pot fi făcute mai prietenoase, după cum sunt n prevederi fiscale prea prietenoase.
- Ceea ce contează este real efective exchange rate, adică rata de schimb deflatată cu inflația de la noi versus rata de schimb deflatată cu inflația din statele partenere. Dacă luăm în calcul și inflația partenerilor vom vedea că diferențialul nu e mai mare de 5%. Adică nu suntem apreciați în termeni reali efectivi cu mai mult de 5%. Sigur că contează și acel 5%. Nu acela este însă primul obstacol în stimularea exporturilor. Este și acela, dar nu este cel mai important.
Urmărește-ne pe Google News
