6 octombrie, 2022

Economia se transformă rapid iar structura PIB-ului este modificată de aportul diferențiat al unor noi sectoare cu valoare adăugată mare. Cum ține pasul sistemul de educație din România? Care sunt noile competențe necesare și cum sprijinim zona de excelență a școlii românești?

La Conferința CDG ”Formarea competențelor” organizată marți, 4 octombrie, CursDeGuvernare a încercat să facă un bilanț al acestor competențe, adunând în jurul mesei de discuție unele din cele mai potrivite voci, care să arate direcțiile în care ar trebui să ne uităm. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații ale lui Radu RACOVIȚĂ, General Manager, Software & Systems Engineering, Group Renault reieșite din discuție.

Cele mai importante declarații:

Necesitatea de a avea profile cu competențe soft-skills mult mai dezvoltate. Mă refer la partea de competență care nu ține neapărat de tehnic pentru că avem astăzi profile foarte interesante în cadrul universităților, dar care lipsesc de un spirit de sinteză, un simț al comunicării care trebuie să fie foarte dezvoltat, de o parte de project management în care într-o firmă precum Grup Renault-Dacia oamenii sunt astăzi prezenți din momentul angajării, cât și partea de limbi străine și vorbim aici de engleză, franceză, germană și multe altele.
La Grup Renault lucrăm cu the best in class, nu mai facem astăzi o dezvoltare internă a software-ului, ci lucrăm cu furnizori cărora le dăm caiete de sarcini. Acești furnizori trebui animați, pilotați și cei care vor avea în față un furnizor vor trebui să înțeleagă un fenomen global. De aceea este foarte important ca aceștia să vină cu o competență, cu o deschidere care să le ofere puterea de a anima transversal și când spun transversal mă refer la multi-meserie, multi-competență, cât și multi-cultură. Ziua colegilor mei începe lucrând cu colegi din India, din Turcia, din Maroc și se termină lucrând cu colegi din România sau din Brazilia. Avem nevoie de această competență să fie dezvoltată.
Adaptabilitatea. Cred că este important să vorbim de următoarea generația de ingineri nu ca oameni care știu să facă x, y, z, ci ca oameni care știu să se adapteze, să aplice ceea ce au învățat. Mediul universitar trebuie să pună accent pe principiile de bază, dar acestea trebui să trebuie să reprezinte doar modul și soclul de gândire al inginerului de mâine. Ingineria astăzi se bazează nu pe o reproducere a ceea ce știm, ci pe o evoluție a ceea ce știm astfel încât să putem lucra pe proiectele de mâine, de peste cinci ani coerent.
Cred că e nevoie de un învățământ care să pună accentul pe dezvoltare, creativitate pentru a ne permite să avem inginerii care vor realiza proiectele de mâine.
Al treilea segment este tehnologia și inovația. Piața are o evoluție tehnologică rapidă, care implică o foarte mare legătură între mediul business și mediul universitar. Avem astăzi meserii noi în auto-motive și care trebuie să fie corelate cu programa universitară.
Cred că este nevoie în învățământul românesc și în facultăți să punem un accent mult mai mare pe partea de practică și aici mă refer la workshop-uri care trebuie să fie mult mai bine distribuite între universități și mediul de business.
Elevii să descopere ceea ce lucrăm astăzi. Putem naște astfel o idee de pasiune, să-și dorească să lucreze, vom da un sentiment de apartenență și de curiozitate.
Avem în cadrul Renault un plan de formare pe 12 axe majore. Le facem un update anual în care adresăm tehnologiile noi. Planul de formare este pe 5 ani.
Nu cred că vorbim de concedieri în Dacia pentru că nu am introdus roboți în uzină pentru a concedia oameni, ci pentru a-i ajuta. Avem posturi în uzină care sunt dificile, penibile sau imposibile. Ceea ce s-a făcut a fost introducerea de roboți care să poată facilita munca operatorilor din uzină, să le permită să-și îndeplinească rolul în cele mai bune condiții de securitate, de calitate și cu cadența dorită. Pe porțile Dacia iese o mașină la fiecare 58 de secunde.