Citymanagerul Oradei, Mihai Jurca, spune că administrațiile locale și-au atins limitele, sub o formă sau alta, în digitalizare. El așteaptă acum ca o autoritate centrală să stabilească ”un schelet al arhitecturii de sistem, alfel, fiecare vom interpreta diferit, mai aproape sau mai departe de ce a intenționat legiuitorul”. Declarațiile au fost făcute marți, 9 aprilie, în cadrul Conferinței CDG ”Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România: unde au ajuns administrația și economia și care e harta dezvoltării pe termen mediu”.
”Din punctul meu de vedere, digitalizarea are nevoie de scală, de dimensiune mare pentru a putea avea impact. Viziunea strategică trebuie să fie concentrată într-un singur loc. Am văzut exemple de bună practică în alte țări- Estonia, Finlanda, Marea Britanie etc. Peste tot am găsit un singur punct de contact, un singur punct care să emită strategii, să stabilească standarde, arhitecturi de sistem și acestea să fie aplicabile apoi tuturor autorităților locale sau centrale”, spune Mihai Jurca.
Principalele declarații:
- Limitele dincolo de care se poate avansa în digitalizare la nivel local cred că sunt atinse, sub o formă sau alta. La nivel local există deja un plafon care e dat de o structură tehnică și de o viziune pe care noi le-am atins. Sigur, există administrații locale care au servicii digitale mai bune, alte administrații sunt mai puțin prietenoase cu utilizatorul, dar sub o formă sau alta ele există.
- Ce vedem noi a fi o provocare foarte mare ține de trei zone: o dată de standardizare, doi, de capabilități și capacități tehnice și, trei, de viziune strategică. Ultima este probabil cea mai importantă, din punctul meu de vedere.
- În ce sens? Din punctul meu de vedere, digitalizarea are nevoie de scală, de dimensiune mare pentru a putea avea impact. Viziunea strategică trebuie să fie concentrată într-un singur loc. Am văzut exemple de bună practică în alte țări- Estonia, Finlanda, Marea Britanie etc.
- Peste tot am găsit un singur punct de contact, un singur punct care să emită strategii, să stabilească standarde, arhitecturi de sistem și acestea să fie aplicabile apoi tuturor autorităților locale sau centrale.
- Existența unui unic punct de contact este crucială. Din punctul nostru de vedere, vom putea să facem digitalizare, dar fiecare în felul lui chiar dacă astăzi există anumite principii, mă refer la standardizarea bazelor de date sau prevederile legate de interoperabilitate, sau cum trebuie să arate un site al unei instituții.
- Am văzut că e nevoie de mai mult decât atât. E nevoie de un schelet al arhitecturii de sistem, pe care un organism central, național să îl stabilească. Altfel, fiecare vom interpreta diferit, mai aproape sau mai departe de ce a intenționat legiuitorul.
- Este important ca acest unic punct de control și contact să stabilească că singura cheie de acces al unui cetățean în orice bază de date publice să fie acestă carte de identitate.
- Noi construim acum platforme și servicii digitale pentru că nu știm foarte clar dacă cartea de identitate va avea și semnătură electronică calificată, dacă ea va fi accesibilă într-un fel sau altul, dacă trebuie să cumpărăm dispozitive de citire în zona de relații cu publicul, dacă cineva ajunge acolo, așa mai departe.
- Vedem ca și chestiune extrem de importantă existența unei instituții – minister, ADR – care să stabilească norme, standarde tehnice pentru toată lumea.
- Dacă ne uităm în PNRR, vedem că există o digitalizare coordonată de Ministerul Sănătății, alta de Ministerul de Interne, alta de Ministerul Digitalizării… Se pot întâmpla neconcordanțe și există riscul ca aceste platforme odată realizate să fie greu operabile.
- Legat de sisteme și capacități tehnice. Personal, aștept cu mare interes realizarea cloud-ului guvernamental și a celui regional. Vrem să știm dacă în investițiile pe care le vom avea în viitor trebuie să prevedem echipamente/infrastructură sau ne vom baza pe aceste cloud-uri guvernamentale.
- Și dacă ne bazăm nu doar pentru stocare, asta știm. Cel mai important și costisitor pentru noi e procesarea. În momentul în care există o autoritate care a stabilit că un soft de management la nivelul unei autorități publice locale arată minim așa, știm exact și de ce capacități de procesare avem nevoie. Atunci, dacă nu putem primi capacitățile de procesare în cloud va trebui să facem o investiție foarte mare.
- Interoperabilitatea bazelor de date- noi generăm astăzi un volum destul de mare de date digitale, dar ele nu sunt interoperabile. Cel mai ușor se poate face printr-o infrastructură națională de cloud guvernamental pentru că în momentul în care ai migrat acolo înseamnă că ai respectat un anumit standard. Dacă ele se procesează acolo înseamnă că se pot comunica mai ușor.
- În felul acesta vedem atât partea de infrastructură rezolvate și cheltuielile curente sunt recurente- un server sau un data center va trebui actualizat la 2-3 ani cel puțin datorită evoluțiilor tehnologice. Dacă asta se face într-un singur punct sau în mai multe la nivel național ar fi mai simplu, probabil mai puțin costisitor decât dacă s-ar face în mii de autorități locale.
- Legat de standardizare. E greu la nivel local, capacitatea administrativă, tehnică a Primăriei Oradea e una, dacă vorbim de o primărie de comună e alta, adică nu există capacitate tehnică. E nevoie de îndrumări, ce trebuie să conțină un site al unei comune, ce să conțină, minim, un soft de management intern.
- La noi, managementul intern e despre circuitul de documente. Dar nu e doar despre asta, e vorba de raportări financiare etc. Dacă există această îndrumare, acest schelet arhitectural obligatoriu, repet, obligatoriu, va fi mult mai ușor de creat scalabilitate.
- Dacă în următorii 3-4 ani nu reușim să trecem într-un ritm accelerat la digitalizare vom pierde din competitivitate. Nu vor mai veni investitori în Oradea dacă nu vor fi serviciile la fel de digitalizate ca în alte zone din vestul Europei.
- Termenul de comparație e clar: vestul Europei. În analizele Comisiei noi suntem, ca țară, pe ultimul loc. Putem repara asta doar având o abordare la nivel național.
- Concluzionând: Suntem azi într-o oarecare măsură digitalizați, dar pentru a putea lua decizii la nivel local avem nevoie ca bazele de date să fie stocate într-un singur loc. Eventual, să venim cu soluții software care să ne spună unde sunt probleme. Sigur, soluția poate fi sugerată de AI dar decizia o ia o persoană, un executiv.
- Situația în Oradea este probabil la fel ca în alte multe locuri din România. Dacă ne uităm la DESI suntem pe ultimul loc în UE și mai avem 6 ani până în 2030 ca să ajungem mai sus. Se poate, dar cu abordare de sus în jos și cu standardizare. Altfel, pierdem timp și nu mai avem așa ceva.
Sesiunea de Q&A:
O administrație locală poate implementa singură identitatea electronică a contribuabilului, astfel încât să fie folosită și în relația cu școala, spitalul, achiziții?
Poate face acest lucru, noi am analizat asta. Dar dacă o face, este riscul ca ceea ce noi creăm la nivel local să nu fie aliniat cu ce înseamnă Casă de Asigurări, servicii ce țin de structuri guvernamentale. Ce ține de nevoi locale putem face dar, repet, s-ar putea să nu funcționeze la nivel central. Nu înseamnă că vom greși mult și ar fi nevoie de procese suplimentare. Ce aș fi vrut, ar fi ca MCID să fie singura instituție care decide în digitalizare indiferent de domeniu. Să nu facă fiecare minister cum înțelege.
Partener instituțional al evenimentului:
Academia de Studii Economice – ASE București
Parteneri:
