vineri

24 mai, 2024

13 aprilie, 2024

Marian Dobrilă, director general TDP, face o afirmație curioasă la prima vedere: ”degeaba ai digitalizarea proceselor dacă nu ai procese pregătite care să fie digitalizate”. Marian Dobrilă explică: ”Dintre clienții mei care au vrut să acceseze fonduri de digitalizare majoritatea se loveau de faptul că singura idee de digitalizare pe care o aveau era să își cumpere laptopuri. Când au auzit că nu se poate au renunțat. Auzind apoi și criteriul că trebuie să își crească cifra de afaceri cu 10% ca urmare a investiției au considerat că e un program neadaptat.”

Declarațiile au fost făcute marți, 9 aprilie, în cadrul Conferinței CDG ”Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România: unde au ajuns administrația și economia și care e harta dezvoltării pe termen mediu”.

Principalele declarații:

  • Avem un mare defect- în tinerețe eram pasionat de absorbția fondurilor europene. Erau anii aceia frumoși în care trebuiau absorbite fonduri europene cu orice preț. Am reușit treaba asta, am ajuns la absorbții de peste 90%. Odată cu vârsta am devenit însă obsedat de impactul proiectelor.
  • Îmi dau seama că putem face absorbție dar îmi dau seama că orizontul nostru ar trebui mutat, trebuie să ridicăm capul din pământ și să ne uităm mai departe la fonduri europene. Am sintetizat câteva cifre cu privire la fonduri europene deși mi-a fost foarte greu. Informația e mai împrăștiată și mai prost structurată decât a fost în 2009. Numai cine cunoaște pe cineva pe la ministere poate să afle câte proiecte sunt în implementare și în ce stadiu sunt.
  • Trag concluzia că în acest moment avem cel puțin 3 miliarde euro fonduri europene active pe digitalizare, dintre care 2 miliarde la stat și un miliard la privat. Sunt pasionat de cifre simple, fără zecimale…
  • Din experiența pe care o am, lucrând pe nenumărate tipuri de fonduri, acesta e doar vârful icebergului. Adevărata dimensiune a digitalizării o vezi în bugetele proiectelor, unde suma e încă pe atât sau mai mare. Cred că acele 70 miliarde- PNRR, fonduri structurale, fonduri pentru agricultură – cred că cel puțin 10% sunt bani care se duc în direcția digitalizării a sistemelor.
  • Asta e o sumă, acest procent, încă nu spune totul ținând cont că noi ne comparăm cu autostrăzi și investiții în infrastructură. În trendul în care suntem, cred că digitalizarea e principala țintă. Ce înseamnă, de fapt, aceste cifre? Înseamnă un tsunami pe piață. O piață care acum, să ne înțelegem, nu vede acești bani.
  • Noi, la români, în tradiția ”revelionului” fondurilor europene, în care toate se întâmplă în ultimul moment, putem avea această senzație de ușurință, că suntem într-o poziție extrem de favorabilă, pentru că banii vor veni.
  • În jurul nostru, în anul 2020 s-a petrecut un fenomen pe care puțină lume îl cunoaște, iar CDG a scris mult pe acest subiect: s-a dat drumul la subvenții. Până acum, economia mondială era guvernată de acorduri, erau limitate ajutoarele de stat. Acum inclusiv Europa, care avea niște reguli drastice cu privire la ajutor de stat, la distorsiunea competiției, a dat liber statelor să dea mii de miliarde.
  • China a dat mii de miliarde, America a dat mii de miliarde. Noi, cu aceste miliarde ale noastre avem marea provocare să creăm impact în economie, să folosim digitalizarea ca locomotivă, care să dea viață celorlalte industrii, nu numai industriei IT, nu urmărim digitalizare ca scop în sine.
  • Am auzit ideea extrem de valoroasă că degeaba ai digitalizarea proceselor dacă nu ai procese pregătite care să fie digitalizate. Din clienții mei care au vrut să acceseze fonduri de digitalizare majoritatea se loveau de faptul că singura idee de digitalizare pe care o aveau era să își cumpere laptopuri. Când au auzit că nu se poate au renunțat. Auzind apoi și criteriul că trebuie să își crească cifra de afaceri cu 10% ca urmare a investiției au considerat că e un program neadaptat.
  • Cred că în mediul privat, dar și în mediul public, BPR- Business process reengineering – e o condiție care ar putea da multă putere acestei digitalizări și mult  impact în  economie, În primul rând la nivelul statului.
  • Ca să nu par utopic, cred că ar trebui să ne uităm fiecare în curtea nostră, să ne facem noi, antreprenorii români, această organizare internă pentru că nu contează cu ce viteză mergi dacă nu știi unde te duci. E valabil nu doar în fonduri europene și în digitalizare.
  • Am discutat despre cantitatea fondurilor europene. Cred că mai e un subiect de calitate al fondurilor europene, un cost ascuns al acestor fonduri. În primul rând calitatea accesului la fonduri a fost mizerabilă. Fondurile de digitalizare au întârziat cu anii.
  • Am avut versiuni succesive de ghiduri, antreprenorii și-au făcut proiecte și, ca să citez un coleg pe care l-am sunat să îl întreb cum e cu digitalizarea, mi-a spus că tocmai a primit aprobare pe un proiect pe care uitase că l-a depus.
  • Realitatea este că în acest moment cantitatea dă doar o mică parte din informație. Autoritățile române au luat acest PNRR, care a venit ca un bonus de 28 de miliarde și au spus: ”Domnule, e prea mult, facem ce putem”. Acest ”facem ce putem” e legea noastră a fondurilor europene de astăzi.
  • Nu pot să reproșez nimic pentru că omul chiar face ce poate. Dar nu a existat un salt în organizare, în structuri, în investiții cu impact de creștere a capacității administrative, de diversificare a modului în care e folosită asistența tehnică.
  • Statul român nu a descoperit încă acel Owners Engineering pe care toate statele mari le au, începând cu statul chinez, în care angajez privatul ca să îți traseze mai exact descrierea necesităților tale. Statul român lansează ghiduri pentru că trebuie să bifeze termene. Nu contează câte ghiduri sunt de lansat.
  • Aș duce discuția asta despre fonduri europene, frumoasă, de altfel, odată la faptul că suntem forțați să mai renunțăm la această răbdare brucanică și să folosim momentul. Să accelerăm procesele de absorbție, de absorbție de calitate, a fondurilor europene.
  • Riscăm să ne confruntăm cu situații și mai rele, în care niște companii nu doar să nu poată beneficia de fonduri europene, ci să le pună în cap, pe românește, pentru că a venit un audit care constată că criteriul de eligibilitate nu a fost bine interpretat și nu era nimeni eligibil. Atunci, statul român va face în 2 luni o recuperare de bani de la toți ca să își apere spatele- avem cazuri în industria pescuitului în care s-au recuperat de la beneficiari 50% din banii absorbiți.
  • Un accent trebuie pus și pe timp și pe modul de absorbție al acestor bani. Pare că e târziu. Nu e, programele regionale abia acum încep. POCIDIF a început și n-a început- sunt foarte multe programe întârziate. PNRR abia a semnat contracte de finanțare pentru anumiți beneficiari iar sesiunea de digitalizare  pentru proiecte mari e în plină desfășurare după 3 ani și jumătate de la primul anunț.
  • Un prim mesaj pe care vreau să îl transmit: noi ar trebui să ne mobilizăm, să avem agendă comună. Prin Coaliția Pro-Impact încerc să dăm statului niște direcții în care ar putea să investească. Minim de efort cu maxim de rezultate. Folosirea acestei asistențe tehnice pentru tot ce mai înseamnă evaluare, monitorizare, studii de impact ca să înțelegi ce efect au avut fondurile alocate, cum să le folosești mai bine când creezi următoarele ținte și specificații.
  • Mai remarc, cu bucurie, un fenomen: schimbarea antreprenorului român care dintr-un animal domestic, cumințel, a ajuns un animal sălbatic, rezilient în fața circumstanțelor. Înainte numai la gândul că cineva s-ar putea vreodată să vină să își ceară banii înapoi, acum oamenii își asumă riscuri, au înțeles că fondurile europene nu sunt un lux.
  • Câtă vreme toți competitorii tăi pe plan local, regional, mondial accesează granturi, direct sau indirect, câteodată această mișcare nu mai este doar alternativă, e ceva ce e ști obligat să faci.
  • Ne-am schimbat ca antreprenori, nu mai stăm la mila statului, orice ar fi mergem înainte, construim, ne adaptăm, ne coalizăm- în sensul cel mai bun al cuvântarului – am început să vedem departe, am început să îi forțăm pe cei din administrații să se uite mai departe. E foarte important.
  • Da, în această țară avem multe avantaje, Totul ține de noi, comparându-ne cu alte țări nu avem un stat abuziv. Nu avem o societate inflexibilă în care nimic nu mai pătrunde și totul e așezat și nu mai ai ce face. Suntem într-o zonă de mijloc în care putem exploata încă atuuri.

Sesiunea de Q&A:

Cum vedeți sustenabilitatea ulterioară a acestor programe, acestor fonduri europene?


Discuția despre impact este ce rămâne în urma acestor bani. În acest moment, în majoritatea domeniilor de impact investițiile în fonduri europene  pleacă, contruind industriile altora, societățile altora. Pleacă cu prea multă larghețe. În acest moment, o tehnologie medicală pe care o cumpărăm din fonduri europene intră în România cu adaos de 3-400%. Cumpărăm mult profit, pe care am putea să îl facem noi.

Forța de muncă străină e din ce în ce mai multă, e folosită în proiecte europene- ceea ce e un lucru bun, că n-ar avea cine să muncească, dar banii pleacă. Tehnologia și producția e prea puțin românească, profiturile sunt prea puțin în România. Principala preocupare ar fi să ținem acești bani aici, să facem ce face absolut orice altă țară apropo de sprijinirea dezvoltării acelor zone unde există piață asigurată

Nu facem asta, sau o facem prea încet. Votîm cu banii noștri. Când intri într-un magazin votezi profitul acelui întreprinzător. Dacă cumperi gem făcut în Australia, trimiți ăprofit firmei care a cules prunele din Australia. Deocamdată, e incredibil de greu să convingi un om să cumpere ceapa produsă de vecinul lui.

Ce ați recomanda celor ca noi care așteptăm ca fondurile să se întâmple?


Exită două tipuri de proiecte critice pentru dezvoltarea afacerii pentru care eu nu recomand să aștepte nimeni niciun fond. Orice fond de care te apuci ar putea dura 5 ani, am auzit. Chiar așa este, nu e exagerare. O altă modalitate de a gândi fondurile- există companii care au direcții de dezvoltare noi, care au nevoie de capital, care pot fi optimizate pentru accesarea de fonduri europene. Vă recomand să faceți asta. Au de câștigat cei care sunt kamikaze, gândesc un concept de proiect acre să se potrivească 80% nevoilor, dar e foarte importantă flexibilizarea. Schimbăm planurile din mers pentru că e un proces, nu un eveniment fix ca nunta sau botezul.

Nu vă duceți pe urgențe, pe lucruri care riscă businessul dacă nu se întâmplă.

Partener instituțional al evenimentului:

Academia de Studii Economice – ASE București

Parteneri:

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: