Video / Klaus Iohannis: ”Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general NATO”. Argumentele președintelui

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți că ”este momentul ca țara noastră să își asume și mai multă responsabilitate în structurile NATO”, iar NATO ”are nevoie, la rândul său de o nouă perspectivă”. În concluzie, președintele Iohannis a anunțat decizia de a candida la șefia NATO.

Mandatul actualului secretar general NATO Jens Stoltenberg se termină în septembrie. Un nou secretar general al Alianței Nord Atlantice urmează să preia postul de lider al blocului militar occidental în luna octombrie.

La șefia NATO mai candidează premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte. SUA, Marea Britanie, Germania și Franța anunțau luna trecută că susțin candidatura lui Mark Rutte.

Tot luna trecută, Ungaria a anunțat că nu este de acord cu Mark Rutte.

Poziția de secretar general NATO este ocupată prin votul unanim al celor 32 de membri ai Alianței. Cutuma arată că cea mai înaltă poziție civilă a Alianței este ocupată de un european, conducerea militară fiind asigurată de un american.

Anunț anticipat de Bloomberg

Informația că România a anunțat liderii celorlalte state din Alianța Nord Atlantică (NATO) că președintele Klaus Iohannis ar vrea să devină viitorul șef al NATO a fost publicată, pe data de 23 februarie, de corespondenta agenției americane Bloomberg la Casa Albă, Jennifer Jacobs.

Încercarea președintelui Klaus Iohannis de a obține șefia NATO ar putea fi sprijinită nu doar de aliații din est din formatul B9 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria) ci și de Turcia, anunța la acea dată Europa Liberă.

Argumentele președintelui Iohannis:

• Sunt 2 decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe militare. Valorile alianței au reprezentat busola care ne-a ghidat către consolidarea unei democrații autentice

• Un conflict militar în Europa e o realitate care în urmă cu câțiva ani părea improbabilă. Rusia se arată o amenințare de lungă durată pentru continentul nostru. Frontierele NATO capătă o importanță capitală, iar întărirea flancului estic va rămâne o prioritate pe termen lung

• Umbrela NATO ne-a oferit cele mai putrenice garanții, trăim vremuri complicate dar, noi, românii ne simțim protejați. În tot acest context complicat țara noastră a dovedit că este un pilon de securitate și stabilitate în regiune.

• Am ajuns la alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare, suntem printre aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament. Susținem necondiționat Ucraina, în cadrul CSAT am adoptat măsuri și strategii pentru modernizarea armatei.

• Avem o vecinătate complicată cu Rusia și ne-am pregătit temeinic. România nu s-ar fi putut dezvolta economic, nu ar fi putut atrage investitori fără garanții solide privind securitatea națională. Iar aceste garanții sunt direct legate de apartenența la NATO. În prezent, România e un membru respectat în NATO și în UE, prin politica noastră externă și de securitate.

• Am acționat constant pentru a apropia cât mai mult cele două maluri ale Atlanticului pentru că relația transatlantică e esențială. Cred că e momentul ca România să își asume o și mai mare responsabilitate, e o aspirație legitimă a unui stat care a avut transformări radicale.

• Cred că NATO are nevoie de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile NATO. Cu o reprezentare echilibrată și influentă din această regiune, NATO va putea lua cele mai bune decizii.

• Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea.

• Această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile NATO.

***