22 iunie, 2021

Un paradox al administrației locale descris de Ionuț Țața, președinte clustere IT-RO: ”Toată lumea din administrațiile locale zice că are totul sub control, nimeni nu admite că are o problemă. Dacă am face asta, dacă am admite că avem probleme, atunci va apărea și oportunitatea, poți crea un context în care înveți. Asta e și abordarea specifică la nivelul UE”.

Modelele de colaborare administrație locală- privat pot accelera transformarea digitală a autorităților locale, care, spune Ionuț Țața, nu se întâmplă doar prin achiziție, ci și prin învățare, prin experimente, prin inovare deschisă.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Ionuț Țața în cadrul Conferinței CursDeGuvernare „Un an de marș al digitalizării – Administrația, de la basic la nivelul următor” (15.06.2021).

Cele mai importante declarații:

Vorbim de câteva orașe unde industria IT e bine dezvoltată și organizată. Dacă facem zoom out, vedem că acolo e un nivel mai ridicat de digitalizare a administrației.
Statistica însă nu este una care arată în adevărata dimensiune industria IT, Bucureștiul are 100.000 de angajați în IT dar acolo nu e cel mai bun nivel de colaborare cu autoritățile locale. Cluj sau Alba sunt mai avansate din punctul de vedere al cooperării, iar ele oferă 2 modele de dezvoltare.
Un model de dezvoltare e la Cluj, care se poate replica la Timișoara sau București, unde sunt suficienți angajați în domeniu și există structuri de cooperare cu autoritatea locală.
De partea cealaltă, la Alba s-a experimentat. Nu a existat vecinătatea cu oameni cu expertiză, dar s-a creat un context special, de tip experiment. Decidenții au gustat tehnologia și au decis ce e benefic. Abordarea aceasta o putem replica în orașele unde IT nu dezvoltat, la Focșani, de exemplu, la Suceava, Maramureș.
Aceste modele pot accelera transformarea digitală a autorităților locale, care nu se întâmplă doar prin achiziție, ci și prin învățare, prin experimente, prin inovare deschisă.
Un paradox al administrației locale – toată lumea zice că are totul sub control, nimeni nu admite că are o problemă. Dacă am face asta, dacă am admite că avem probleme, atunci va apărea și oportunitatea, poți crea un context în care înveți. Asta e și abordarea specifică la nivelul UE.
Cu genul acesta de colaborare, administrație – universitate, poți dezvolta proiecte de impact. Dacă vrem să facem ceva pe mobilitate autonomă, atunci să mergem în orașe cu proiecte de mobilitate și vom găsi formule de colaborare, apoi formule de a împărtăși rezultatele colaborării.
Despre rolul clusterelor IT: Cred că maxim 1% din valoarea produsă în acele clustere vine din zona locală. Aceste companii IT nu sunt obișnuite să lucreze cu sistemul de achiziții, în special cu cel din România, iar autoritatea nu se uită la nivel local pentru soluții. Există un mecanism care se dezvoltă în UE, al inovării deschise. Municipalitatea se deschide către comunitatea locală, pune la dispoziție date și companiile locale pot oferi soluții. Acest gen de soluții e implementat în Lituania și poate fi replicat în România.