În prezentarea de la conferința CDG ”România producătoare în noua paradigmă economică”, Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, a pus accent pe disponibilitatea forței de muncă în România, mai ales că România are proiecții demografice alarmante.
Din datele Eurostat, înregistrăm un declin foarte accentuat în următorii ani în zona populației active, spune Ionuț Dumitru. ”Dacă ne uităm la populația între 15-64 ani, bazinul forței de muncă, o să constatăm tot din proiecțiile Comisiei că până în anii 2030 vom avea un șoc foarte puternic- ieșirea la pensie a decrețeilor”, avertizează Ionuț Dumitru.
”Ceea ce ne evidențiază este că participarea la activitatea economică este mult mai mică față de mediile europene. Din cei 12,2 milioane în segmentul 15-64 ani, doar 8,2 milioane sunt în piața muncii. Din care doar 6,6 milioane sunt salariați”, a mai atras atenția economist-șef Raiffeisen Bank.
Principalele declarații:
- Mă concenterz pe o problemă reclamată de antrepremori- disponibilitatea forței de muncă și calificarea forței de muncă. Presiunea în piața muncii vedem că e din ce în ce mai puternică. Mă refer doar la un aspect legat de piața forței de muncă: partea cantitativă. Mai e o problemă nesemnalizată aici, sănătatea forței de muncă, dar mă refer acum doar la partea cantitativă…
- Am încercat să identific problemele structurale ale României în context european. În primul rând, ne uităm la proiecții demografice, întrebarea e: producem, dar cu cine o să mai producem?
- Dacă ne uităm pe proiecțiile demografice ale Comisiei, vedem că, dacă fixăm un an de bază 2022, Comisia are proiecții până în 2100… Dacă ne uităm la cum ar arăta populația României în următoarele decenii, vedem în primul rând un trend european de descreștere. Sunt doar câteva țări care înregistrează creșteri pe proiecții, iar noi vom avea cam cea mai accentuată scădere, inclusiv pe termen lung. Dacă ne uităm, la fiecare 10 ani România cam pierde câte un milion de locuitori, asta e tendința în momentul de față. Pe proiecții, suntem una dintre țările europene care vom înregistra un puternic declin.
- Mai prost, înregistrăm un declin foarte accentuat în următorii ani în zona populației active. Dacă ne uităm la populația între 15-64 ani, bazinul forței de muncă, o să constatăm tot din proiecțiile Comisiei că până în anii 2030 vom avea un șoc foarte puternic- ieșirea la pensie a ”decrețeilor”. În perioada respectivă sunt proiectate scăderi ale populației active- 15-64 de ani- undeva în jur de 150.000-180.000. În fiecare an, în jurul acelei perioade, România va pierde câte 150.000 de oameni din acest segment. Lucrurile par să se stabilizeze într-un orizont lung de timp, de câteva decenii.
- M-am uitat și pe partea de structură de vârste. Vedem la ultimele 3 recensăminte (2002, 2011, 2021) că ei se mută pe următoarea tranșă de vârstă la fiecare 10 ani. Vedem că în 2021 deja unii se apropie de vârsta de pensionare, deja sunt cohorte destul de mari de oameni care ies la pensie. Iar din spate, discutăm de cohorte în segmentele 50-54, 55-59, sunt aproape un milion de oameni, iar din spate, cohortele anteriaore sunt undeva în jur de 900.000. Deci ies la pensie mult mai mulți. La orizontul anului 2031-2041 ei vor îngroșa rândul celor peste 65 de ani, care vor fi la pensie și vor avea nevoie de suport, de asistență socială.
- Dacă ne uităm și mai în detaliu, ne uităm la piața forței de muncă din România, plecând de la cifrele agregate. Avem 12.200.000 de oameni în segmentul 15-64, adică suntem, la recensământ, 19 milioane, din care 12 milioane sunt în segmentul activ. Constatăm că avem o structură pe vârste nu foarte diferită față de mediile europene- în acest moment.
- Dar, ce ne evidențiază este că participarea la activitatea economică este mult mai mică față de mediile europene. Din cei 12,2 milioane în segmentul 15-64, doar 8,2 milioane sunt în piața muncii. Din care doar 6,6 milioane sunt salariați. Dar această cifră include și partea de economie subterană, la negru.
- Salariați pe stat de plată, cu contract de muncă, sunt în jur de 5,4 milioane, echivalent normă întreagă. INS furnizează cifre comparabile- Full Time Equivalent, ca să avem comparație cu alte state. Vedem că sunt 4 milioane de oameni care sunt în afara pieței muncii care sunt în segmentul acesta 15-64 de ani.
- Mai în detaliu, constatăm că din aceată populație inactivă de 4 milioane din segmentul acesta 15-64, mare parte dintre ei sunt elevi, studenți, evident. De remarcat că înrolarea în educație este semnificativ mai mică decât mediile europene. Adică sunt foarte mulți tineri inactivi în piața muncii dar care nu sunt la școală. Avem 1 milion de pensionari în acest segment 15-64, pensionari. Noi avem 5,2 milioane pensionari total, dacă nu mă îmșel, o parte dintre ei-7-800.000 au și un job, adică sunt activi. 4,4 milioane sunt inactivi, din aceștia însă 1 milion sunt sub 64 de ani.
- Aici avem problema, fără soluție în acest moment, pensiilor speciale- ne permitem să retragem din piață oameni în vârful carierei profesionale plătindu-i pe mulți foarte mult, lăsându-i astfel fără motivație să revină în piața muncii.
- De menționat, din acești 4,4 milioane inactivi, peste 90% nu doresc să revină în piața muncii.
- Apropo de situația contribuabililor la bugetul de pensii- câți salariați plătesc contribuții- vedem că avem doar 46% din populația 15-64 de ani contributori la sistemul public de pensii. Doar Danemarca este mai jos decât noi, dar ei au un sistem special de taxare. Au impozit pe venit foarte mare și nu prea au contributori la sistemul de pensii…Dacă ne comparăm cu celelalte state europene, România pare din altă realitate. Toți au 70, peste 70% contributori la sistemul de pensii din segmentul 15-64 de ani, noi avem foarte puțini contributpri la sistemul public de pensii.
- România are cea mai mmare rată de inactivitate în segmentul de vârstă 15-64 de ani, după Italia, la nivel european.La fel pe segmentul de tineri, 15-24 de ani. La fel pe segmentul 55-64 de ani, avem cei mai mulți inactivi din Europa. Probabil nici nu vor să vină, poate nu au nici competențe pentru ceea ce cere piața muncii….
- O altă observație, sectorul public nu e suprapopulat, nu se susține cu cifre asta. Dacă ne uităm pe sectorul administrație publică și apărare, educație, sănătate și asistență socială raportat la populație o să vedem că suntem la coada clasamentului în Europa. Dacă ne uităm pe subsegmente imaginea se păstrează, dar dacă ne uităm însă la contribuabili la sistemul public de pensii nu mai suntem chiar ultimii… dar încă sub meda europeană.
- Pe subsegmente, la administrație publică și apărare suntem însă peste media europeană raportat la contributori la bugetul public, la educație/sănătate ne păstrăm poziționarea sub media europeană, chiar la coada clasamentului. Sunt și diferențe mari pe județe.
- Salariile din sectorul public, administrație și apărare, raportat la media pe economie, avem cea mai bună plată raportat la statele europene, atenție, în termeni relativi față de media pe economie. Cu o mențiune importantă, pe care nu trebuie să o uităm: media pe economie e posibil să fie subevaluată ca efect al faptului că avem cam 2 milioane cu salariu minim pe economie, mare parte dintre ei primesc plăti la negru.
- În sectorul prelucrător, în construcții, avem multe salarii la negru, la gri. Cei mai mari contributori la numărul de persoane angajate la negru sunt comerțul, industria prelucrătoare, construcții, agricultură. E posibil ca, de fapt, ca salarizarea să fie mai bună decât arată cifrele oficiale.
- Contribuțiile sectoarelor la valoare adăugată, anvelopă salarială și angajare, se include aici și economia neobservată, pe segmentul de industrie prelucrătoare avem cumva un echilibru între valoare adăugată, costuri. Un sector care iese în evidență este agricultura, unde contribuția la valoarea adăugată este 5,3% și dacă ne uităm la angajare și costuri salariale apar lucruri care ies în evidență: peste 20% din forța de muncă este încă în agricultură. Ne arată clar o subutilizare a forței de muncă.
Sesiunea de Q&A:
Ce se poate face pentru stimularea forței de muncă neocupate?
- Dacă privim la cei 4 milioane inactivi din grupa 15-64 de ani ei sunt împărțiți cam așa: 1,1 milioane sunt elevi/studenți, dar sunt și destul de mulți tineri care nu sunt nici în învățământ, nici în activitate economică, avem 1 milion pensionari sub 64 de ani- de fapt noi discutăm de vârstă standard de pensionare 62-65, dar efectiv vârsta de pensionare este mult mai mică- iar, este un mit că în România se muncește mult, durata vieții active este undeva la 30 de ani, cea mai mică din Europa- mulți ies la pensie la o vârstă rușinoasă… Cred că aici trebuie schimbat ceva, acești 4 milioane trebuie aduși în piața muncii pentru că cifrele demografice sunt implacabile, iar aici nu se poate face ceva pe termen scurt. Trebuie stimulată munca, mulți lucrează ca antreprenori pentru că noi încurajăm forme de muncă care maschează venituri salariale, microîntreprinderi, PFA care maschează probabil venituri salariale. Avem o sarcină fiscală prea mare pe salariați și disproporționat de mică pe pentru alte forme de venit. Soluția nu e să pui CASS la chirii sau dividende, ci să aduci toate formele de venit într-o bază comună de impozitare, într-un venit global și să plafonezi contribuțiile. Este neadecvat să vorbești de CASS la chirii…
Mai este salariul sursă de competitivitate în economia din România?
- Nu. Salariul mediu pe economie la aproape 1.000 euro net, e la același nivel cu cel din Polonia și Ungaria, pe statisticile oficiale. Dar cu mențiunea că având acea pondere foarte mare a salariilor minime plus munca la negru destul de semnificativă, părerea mea este că salariul mediu real, acum e mai mare decât în Polonia și Ungaria. Suntem deja într-o zonă pe care trebuie să ne bazăm pe aspecte calitative.
Cât va conta în scăderea industriei faptul că lipsește acum forța de muncă calificată?
- Industria scade de vreo doi ani dintr-un motiv clar: creșterea prețurilor la energie. Pe cifre vedem că consumatorul non-casnic, adică cel industrial, a suferit în această criză energetică cele mai mari creșteri de prețuri, am avut cele mai mari prețuri plătite de consumatorul non-casnic la energie electică și gaze. Nu ai cum să supraviețuiești în acest context.
Există estimări câte investiții se amână din cauza lipsei factorului uman?
- Nu avem o cifră, dar e o realitate. Faptul că salariile cresc în acest moment cu 15% în sectorul privat, dar și în sectorul public, este rezultatul penuriei de forță de muncă. Angajatorul e forțat să plătească mai mult pentru că ai o piață tensionată.
Partenerii evenimentului:
- Aqua Carpatica
- Societatea Națională Nuclearelectrica S.A.
- TeraPlast
- Raiffeisen Bank
- INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
