Ioana Bianchi, External Affairs Director, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), transmite guvernanților că Sănătatea nu trebuie considerată o cheltuială, ci o investiție. Potrivit statisticilor ARPIM, medicamentele inovatoare au contribuit cu mai mult de 70% din creșterea speranței de viață, cu aproximativ 20 de milioane de vieți salvate global doar în timpul pandemiei. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”, de marți, 7 noiembrie 2023.
Chiar și așa, industria se confruntă cu probleme în România: Bugetul CNAS a intrat încă de la începutul anului cu plăți restante de 1,4 miliarde lei, din iunie nu au mai fost negociate contracte noi cost-volum și cost-volum-rezultat, pentru cele în curs nu s-a mai făcut actualizarea populațiilor eligibile, pentru contractele care au fost respinse din lipsa fondurilor ar fi necesare 274 milioane lei, alte 47 de medicamente și indicații noi așteaptă actualizarea listei de medicamente rambursate, iar pentru anumite tipuri de medicamente, care nu au alternativă terapeutică și adresează nevoi medicale nesatisfăcute, se așteaptă de mai bine de 470 de zile.
În ceea ce privește măsurile fiscale, Ioana Bianchi a explicat: ”această taxă de 1% pentru industria farmaceutică este, de fapt, taxă la taxă. În cifra de afaceri a companiilor sunt incluse și sumele pentru plata clawback și a contribuțiilor cost-volum și cost-volum-rezultat”.
Principalele declarații:
- Vreau să vorbesc despre Sănătate ca investiție pentru că de cele mai multe ori, inclusiv din partea MFP, Sănătatea este văzută ca o gaură neagră în care orice buget ar fi alocat este absorbit. ARPIM, asociația pe care o reprezint, are 28 de membri care ca valoare a pieței farmaceutice reprezintă 70% iar ca volum aproximativ 30%.
- Pentru că vorbim de medicamente inovatoare în primul rând, acestea sunt medicamentele pentru care se desfășoară studii clinice. Este o industrie cu un mare grad de incertitudine, în care investiția este frontală și majoră- ajunge până la 2 miliarde euro cost de investiție, iar recuperarea destul de incertă în anumite patologii.
- Spuneam că inovația salvează vieți sau le prelungește, iar în România ne confruntăm cu o durată a vieții sănătoase care este inferioară mediei europene. Această diferență s-a mărit în ultimii ani. De asemenea ne situăm și pe neinvidiatul loc fruntaș pentru mortalitatea prin patologii ce pot fi tratate.
- Ce se poate face din punct de vedere economic și fiscal? Dacă, conform unui raport PwC pentru finanțarea sistemelor de Sănătate din țările central și est europene în 2021, dacă reducerea inactivității cauzate de boală sau de dizabilitate s-ar face cu doar 10%, am avea un potențial câștig economic și fiscal de 982 milioane euro în prețuri curente la nivel 2017. Iar aducerea în câmpul muncii a aproximativ 10% din membrii familiei care sunt îngrijitori informali, care sunt inactivi pentru că se ocupă de persoanele bolnave, ar aduce la buget aproximativ 2 miliarde euro.
- O să vă întrebați care este rolul medicamentelor inovatoare în acest tablou. În primul rând, medicamentele inovatoare au contribuit cu mai mult de 70% din creșterea speranței de viață, cu aproximativ 20 de milioane de vieți salvate global doar în timpul pandemiei, cu 1,2 milioane de ani salvați doar pentru cancer de sân.
- Avem câteva date referitoare la recuperarea investiției și modul în care un medicament inovator considerat scump- mă refer aici în special la hemofilia B, unde o terapie genică considerată cea mai scumpă terapie din lume, costă 3,5 milioane dolari, este contrabalansat de costul pentru sistem al bolii, care este de 20 milioane dolari.
- Cu cât contribuie industria farmaceutică inovatoare în România la economie: peste 1 miliard euro pe an, cu o valoare adăugată brută de aproximativ 400 milioane și cu taxe specifice, dintre care faimoasa taxă clawback și contribuțiile pentru contractele cost-volum și cost-volum-rezultat, contracte în care riscul financiar se partajează între producători și autorități între 600 și 700 milioane euro.
- Vorbim de medicamente inovatoare, suntem țara pe care o mai salvează încă 2 ca să nu fim în zona roșie- suntem în zona portocalie. Din medicamentele aprobate în perioada 2018- 2021 la nivel european, unul din trei sunt rambursate în România- datele erau corecte la începutul acestui an- în mai bine de 2 ani și jumătate.
- Pentru medicamentele care adresează cancerul ne apropiem vioi de 1.00 de zile de la aprobarea europeană până când ele pot ajunge la pacienții din România. Tot timpul avem impresia că plătim foarte mult pe medicamente și în loc să vorbim de medicamente inovatoare vorbim de medicamente scumpe, vă prezint și cheltuielile nete pe cap de locuitor cu medicamentele: România este situată la nivelul cel mai de jos, cu aproximativ 101 euro pe cap de locuitor.
- Ce trebuie reținut referitor la bugetul Fondului Național de Asigurări de Sănătate: față de anul trecut se înregistrează scăderi în special pe partea de programe naționale de Sănătate. Este acea parte unde au fost înregistrate dificultăți și întârzieri la plată care au determinat recurgerea la Fondul de rezervă.
- Nivelul brut al cheltuielilor cu medicamentele din cheltuielile de Sănătate se poziționează la 26-27% dacă ne uităm la credite angajament și bugetare. Dar, dacă luăm în considerare ceea ce dă înapoi industria farmaceutică vedem că suntem la 19%, scăzând încasările din taxa de clawback și cele din contribuțiile de cost-volum și cost-volum-rezultat. În cele mai mari 5 piețe acest nivel este de 15%.
- Câteva comentarii. Bugetul CNAS a intrat încă de la începutul anului cu plăți restante de 1,4 miliarde lei, translatate de anul trecut. Întârzierile de plată pentru programele naționale de Sănătate au impact și asupra evoluției patologiei și a rezultatelor pe care medicamentele le pot avea. Din iunie nu au mai fost negociate aceste contracte noi cost-volum și cost-volum-rezultat, pentru cele în curs nu s-a mai făcut actualizarea populațiilor eligibile.
- Am primit o informație de ultimă oră că pentru contractele care au fost respinse din lipsa fondurilor ar fi necesare 274 milioane lei. Mai așteaptă încă 47 de medicamente și indicații noi actualizarea listei de medicamente rambursate, iar pentru anumite tipuri de medicamente, care nu au alternativă terapeutică și adresează nevoi medicale nesatisfăcute, acestea așteaptă de mai bine de 470 de zile. Deci, blocarea actualizării listei nu e cea mai bună idee, se va reflecta în cheltuielile de spitalizare.
- În ceea ce privește măsurile fiscale, această taxă de 1% pentru industria farmaceutică este, de fapt, taxă la taxă. În cifra de afaceri a companiilor sunt incluse și sumele pentru plata clawback și a contribuțiilor cost-volum și cost-volum-rezultat. Prețurile medicamentelor inovatoare, care sunt prin excelență cu prescriere, sunt reglementate în România de către Ministerul Sănătății, la nivelul celui mai mic preț din 12 țări, adaosurile comerciale ale distribuitorilor și farmaciilor sunt reglementate și plafonate. La medicamentele care costă mai mult de 300 de lei plafonul este de 30 lei pentru distribuitor și 35 lei pentru farmacie.
- Deci, dificultățile întâmpinate de producător se vor rostogoli pe lanț, către distribuitor și farmacii. Aproximativ 75% dintre companiile ARPIM vor fi impactate de această taxă, iar aproximativ o treime previzionează și un impact asupra disponibilității medicamentelor.
- Propunerile pentru sustenabilitatea finanțării medicamentelor cred că le putem discuta prin întrebări.
Sesiunea de Q&A:
Unde este bugetul pentru invalizi? Cum plătește statul căruciorul rulant al unui infirm?
Căruciorul este dispozitiv medical, deci este plăit de către CNAS la dispozitive medicale.
Care sunt problemele nerezolvate privind accesul la tratamente de ultimă generație?
Problema cea mai mare este circuitul birocratic la nivelul Ministerului Sănătății și ping-pong-ul care se face între MS, MFP și Casa Națională de Asigurări de Sănătate privind impactul actualizării listei.
Există vreo analiză care să reflecte raportul dintre investițiile în Sănătate și efectul asupra productivității muncii?
Există, demonstrează că rezultatele mai bune de sănătate impactează productivitatea.
***
Citește și prezentarea scrisă AICI.
