”Am făcut o estimare, cât plătim noi într-un an la buget este echivalent cu vreo 14% din PNRR, cu împrumuturi cu tot. Ce spunea dl Câciu mai devreme- pentru anul viitor se așteaptă o încasare de vreo 4 miliarde din PNRR, deci contribuția industriei tutunului este egală”, afirmă Gilda Lazăr, oficial al JTI. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”, de marți, 7 noiembrie 2023.
În schimbul acestor contribuții, industria dorește ”predictibilitate fiscală, stabilitate legislativă, dialog și consultare pentru orice inițiativă ca să putem da bani la buget, să investim mai mult”.
Iar dacă această predictibilitate nu există, rezultatul unui studiu dezvoltat de JTI împreună cu ASE arată, în funcțiile de scenariile aplicate: ”Putem scădea cu peste 2 miliarde euro contribuția la buget, putem crește cu peste 4,5 sau putem crește până la 5,7 miliarde euro dacă suntem tratați normal”.
Principalele declarații:
- Prezentarea mea e un pic mai veselă, cu veselia tristă a românului- uite cine vorbește! Păi, vorbește cine plătește. Am făcut o estimare, cât plătim noi într-un an la buget este echivalent cu vreo 14% din PNRR, cu împrumuturi cu tot. Ce spunea dl Câciu mai devreme- pentru anul viitor se așteaptă o încasare de vreo 4 miliarde din PNRR, deci contribuția industriei tutunului este egală.
- Industria plătește peste 45% din accizele colectate la buget, accizele și TVA sunt 75% din cifra noastră de afaceri. Pe scurt, peste 4 miliarde euro plătiți în fiecare an la buget. Pe lângă asta, suntem o industrie care produce în România, angajează în România. Avem 3 fabrici, suntem în top-ul producătorilor de țigarete alături de Germania pe locul al doilea și după Polonia. Exporturile de țigarete sunt foarte importante- nu numai de țigarete, ci și de noi produse din tutun, tutun încălzit, contribuind la echilibrarea balanței României cu exporturi.
- Dar, aici începe dar-ul, avem parte de schimbarea modificării de fiecare dată. Spuneam anul trecut la aceeași conferință că, pentru noi, dl ministru al Finanțelor Câciu a fost o surpriză plăcută pentru că am reușit să negociem un calendar de accizare până în 2026, nu doar pentru țigarete, ci și pentru produse din tutun și produse cu nicotină. Și dl ministru Boloș, actualul ministru al Finanțelor, a fost o surpriză, în sensul că acel calendar, negociat anul trecut și devenit anexă la Codul fiscal, a fost modificat.
- A fost modificat doar cu 16 lei, dar de la 1 ianuarie. Aici m-aș lega puțin de ceea ce spunea dl Croitoru mai devreme- produsul acesta are o pondere destul de mare în coșul de consum, alături de alcool, motiv pentru care ianuarie este ”roșu”. Accizele creșteau înainte în iulie pentru a nu influența foarte tare inflația, apoi s-a devansat pentru aprilie. Acum asistăm la devansarea devansării, va fi în ianuarie. S-ar putea să avem o surpriză și în ianuarie dinspre tutun.
- Deja asistăm la o creștere, nu semnificativă, deocamdată, a contrabandei, dar e în pregătire. Avem cea mai mare acciză din zonă, motiv pentru care nici bulgarii nu ne mai sut prieteni, adică se face contrabandă și cu țigarete din Bulgaria- micul trafic de frontieră a început să crească și pe sud în ultima vreme.
- Ni s-a promis că în 2025 și 2026 ne întoarcem la calendar. Sperăm. Dar, după cum spunea dl Boloș mai devreme, s-ar putea ca la anul să avem ajustări, iar din 2025 de-a dreptul reforme.
- Am vorbit de schimbarea modificării, uitați ce a însemnat modificarea schimbării: un simplu exemplu de incertitudine legislativă. Pentru noi contează foarte tare accizarea, pe de altă parte ne afectează foarte tare instabilitatea legislativă. Aici ne așteptam să se transpună în termen o directivă europeană. Care nu s-a transpus în termen, a întârziat 6 luni. Totul a fost dat peste cap- exporturile au scăzut, veniturile din acciză au scăzut, ba, mai mult, am și luat o parte din acciză înapoi pentru că a trebuit să retragem produse din piață. A fost un zel anti-tutun la nivelul guvernului de atunci și s-a văzut, adică statul a plătit. Și noi am plătit.
- Zece întâmplări ciudate și-o minune. Asta se întâmplă acum. Ați văzut efectul unei legi întârziate, aici avem 10 propuneri legislative aflate în prezent în circuit parlamentar. Este an preelectoral, urmează un an electoral. De ce o minune? Dintre toate aceste 10 inițiative doar una este în regulă, adică transpune o directivă europeană.
- O alta ar putea fi neutră și benefică dacă nu va fi modificată- e vorba de interzicerea vânzării prin automate a țigaretelor electronice și interzicerea vânzărilor către minori.
- Restul sunt tot felul de ciudățenii, toate exced cadrul european de reglementare și, mai mult, există o vedetă: un proiect respins de Parlament în 2020 care a fost redepus anul acesta de 3 ori- depus-retras-depus-retras-depus. Acum e în circuit. Vom vedea ce se întâmplă, dar toată povestea asta ne ține extrem de ocupați.
- Să se revizuiască, primesc, dar să știm și noi înainte și să aibă o rațiune acea revizuire, pentru că altfel contribuția aceea de 4 miliarde, adică 1,77% din PIB, s-ar putea modifica. Anul ceasta, veniturile din accize au crescut, septembrie la septembrie, veniturile din acciza la tutun 7,5 %, deci dublu față de media încasărilor din accize.
- Rezultatul unui studiu dezvoltat împreună cu ASE arată ce înseamnă un scenariu de scădere accentuată pe ambele domenii, în fiscalitate și pe supra reglementare, un alt scenariu de creștere moderată și unul de creștere susținută. Putem scădea cu peste 2 miliarde euro contribuția la buget, putem crește cu peste 4,5 sau putem crește până la 5,7 miliarde euro dacă suntem tratați normal.
- Dacă nu se înțelege, repetăm: dorim predictibilitate fiscală, stabilitate legislativă, dialog și consultare pentru orice inițiativă ca să putem da bani la buget, să investim mai mult.
Sesiunea de Q&A:
Care este piața neagră a țigaretelor în România și în ce măsură deschiderea traficului de mărfuri cu Ucraina a crescut această piață?
Traficul cu țigarete a crescut față de media anului trecut, când a fost 7,1, cel mai jos din ultimii 15 ani. Acum este 8,3, deși lumea s-ar fi așteptat să crească traficul din Ucraina nu s-a întâmplat asta. Probabil că din Ucraina vin alte produse pe rutele deschise pe vremuri de contrabandiștii cu țigarete. Cel mai mult a crescut micul trafic de frontieră pe Bulgaria din cauza diferențelor de taxe și de prețuri. E un du-te-vino cum era pe vremuri la Porțile de Fier când se cumpăra din acea zonă.
Există comparații România – alte state în ceea ce privește contrabanda cu țigări?
Față de alte state stăm încă foarte bine, tot ce este sub 10% contrabandă e sub media europeană. Sperăm să nu depășim acest 10%, noi facem toate eforturile necesare. Chiar săptămâna trecută am semnat donația pentru încă 22 de câini pentru Vama română. Împrospătăm echipele, sunt 62 acum în toate punctele de intrare în țară. Sunt cei mai eficienți, în lipsa scanner-elor sunt chiar extrem de eficienți. Tot săptămâna trecută am lansat în parteneriat cu organele de aplicare a legii din R. Moldova și din România o campanie anti contrabandă ”Legea e bună”.
***
Citește și prezentarea scrisă AICI.
