VIDEO / Geanin ȘERBAN, Asociația OIREP Ambalaje: ”Simțim această lipsă de abordare unitară a celor care autorizează”

17 mai, 2024

Președintele Asociației OIREP Ambalaje reclamă “lipsa de ”lipsă de abordare unitară a celor care autorizează”. Geanin Șerban afirmă: ”Avem surpriza ca pentru aceeași activitate interpretările să fie diferite la nivel de județ și, din nefericire, nu există informații minime obligatorii în aceste autorizații”. Declarațiile au fost făcute la Conferința CDG de miercuri, 15 mai, de la Palatul Parlamentului, cu tema ”Cum accelerăm economia circulară a României – de la SGR la dezvoltarea sectorială a reciclării”.

Cele mai importante declarații:

Aș completa puțin ceea ce, corect, a spus domnul Damov. Și noi, în activitatea noastră de colaborare cu colectorii la nivel național, simțim această lipsă de abordare unitară a celor care autorizează. Avem surpriza ca pentru aceeași activitate interpretările să fie diferite la nivel de județ și, din nefericire, nu există informații minime obligatorii în aceste autorizații astfel încât fiecare dintre noi să știm că, în colaborarea cu un anumit partener, el poate și a fost verificat că are capabilitatea de a gestiona o anumită cantitate, în anumite condiții, în funcție de locația în care își desfășoară activitatea, respectiv echipamentele cu care este dotat. Am făcut de fiecare dată demersuri, în discuțiile noastre nu Agenția Națională de Protecția Mediului, tocmai pentru a ajunge într-un timp cât mai scurt la aceste informații de care avem nevoie, la care să facem referire atunci când raportăm anumite cantități gestionate prin partenerii noștri și, mai ales, interpretarea cu privire la procesul de reciclare în anumite domenii să fie unitar abordată la nivel național.
M-aș întoarce la economia circulară și, mai ales, la viabilitatea economiei circulare. Din punctul meu de vedere, pentru ca această noțiune să aibă viață, trebuie să fie îndeplinite minim trei condiții obligatorii. În primul rând, trebuie să existe o piață pentru aceste produse ce vor rezulta în urma colectării, reciclării, pentru că altfel, procesul nu-și are sensul. Trebuie, pe de altă parte, să existe cantități suficiente la poarta reciclatorilor și o constanță a acestei reciclări, astfel încât respectivii reciclatori să-și poată desfășura activitatea bazându-se pe materialul colectat ca deșeu și ajuns în curtea lor.
Pentru a putea să vorbim și în viitor despre economie circulară trebuie să fie eficientă și din punct de vedere economic. Dacă ne referim doar la ultimele două – cantitatea și calitatea – , trebuie să recunoaștem că SGR-ul este una din soluții, mai ales pentru sticlă, PET și aluminiu. Cantitățile vor fi considerabile, iar calitatea acestui deșeu colectat este incontestabilă.
Revenind la cei 71, poate 75% din deșeurile în care noi, ca și organizație care implementăm răspunderea extinsă a producătorului, ne vom ocupa în continuare. Este clar că provocările viitoare sunt foarte apăsătoare. Vorbim de o creștere constantă și importantă a obiectivelor cu prag în 2030 și 2035. Vorbim de o modificare a punctului de măsurare, ceea ce înseamnă și necesită o colectare cu aproape 10% pentru a putea raporta aceeași cantitate de deșeu reciclat. În acest context, este evident că, poate cea mai importantă soluție pentru atingerea acestor obiective este colectarea separată și colaborarea noastră cu autoritățile publice locale, care gestionează în teritoriu această activitate.
Suntem cu toții conștienți că nu putem să ne bazăm pe o singură acțiune, trebuie, cumulat, să apăsăm pe toate butoanele necesare, astfel încât la sfârșitul zilei să putem spune că suntem eficienți. Aș da ca exemplu taxa pe depozitare, care este importantă, inclusiv ca valoare (ea este azi la 160 de lei). Este un pas important pentru a fi o barieră ca aceste deșeuri să ajungă la depozitare și să fie obligate să se întoarcă în circuitul de reciclare, dar cred că la fel de important este și modul de recuperare a acestei taxe. Cred că este foarte importantă ca taxa să fie recuperată de la cei care nu fac colectare separată. Altfel, dacă o colectăm uniform, de la fiecare dintre noi, cei care azi se implică de colectarea separată la sursă vor fi demotivați.
Un alt exemplu ar fi acel principiu: plătești cât arunci. Este foarte important ca toți cei care nu fac colectare separată să plătească, în mod firesc, mai mult, pentru că, într-adevăr, costurile pentru colectarea în amestec și sortarea lor sunt mult mai mari.
Este, bineînțeles, importantă infrastructura de colectare, ca această să fie cât mai aproape, cât mai accesibilă, fiecărui cetățean.
Prin banii producătorilor, prin intermediul nostru, al OIREP-urile, campaniile de formare, conștientizare trebuie să fie cât mai eficiente, cu mesaje necesare, atât la nivel național, dar, bineînțeles, și pentru fiecare localitate, întrucât există etape diferite de implementare ale sistemelor de gestionare a deșeurilor de ambalaj, mai ales la nivelul fiecărei entități locale.
Chiar dacă suntem într-un an plin de campanii electorale, trebuie să acceptăm că niciuna din aceste acțiuni nu poate fi eficientă, dacă nu există și partea de amenzi date de către primari acelor cetățeni care nu-și îndeplinesc obligația legală de a face colectare separată.
Revenind la obiectivele care în 2035 fac un pas important. Faptul că a apărut SGR, pentru membrii Asociației noastre, apariția SGR este o oportunitate de a revedea modul în care colaborăm cu autoritățile publice locale. Este evident că, în momentul în care sticla, PET-ul și aluminiul vor merge preponderent pe acest sistem care se arată a fi tot mai eficient, toate celelalte materiale trebuie regândite ca și mod de colectare, ca eficiență.
Noi, Asociația OIREP Ambalaje, împreună și cu celelalte organizații care nu sunt membre ale Asociației noastre, lucrăm și am făcut o propune concretă Ministerului Mediului de implementare a unui mecanism tip clearing house prin care ne dorim trei obiective majore în relația cu autoritatea publică locală. În primul rând, prin acest mecanism vom demonstra că suntem capabili să ne îndeplinim obligația de a finanța toate cantitățile colectate la nivel național, pe tot parcursul anului. Este un prim obiectiv.
Al doilea și foarte importantă este creșterea cantităților din flux municipal și, nu în ultimul rând, aceste cantități să fie colectate cât mai eficient din punct de vedere economic. Este un proiect la care 13 organizații care implementează răspunderea extinsă a producătorului lucrează și, probabil, în următoarele luni vom fi capabili să punem acest proiect pe masa Ministerului Mediului, de la care așteptăm și responsabilitatea de a decide că „da, este necesar”, pentru a obține rezultate considerabile în viitorul cât mai apropiat.

Sesiune de Q&A:

Întrebare: Care este zona de deșeuri cel mai slab acoperită de zona de colectare și reciclare? La ce tipuri de deșeuri credeți că ar trebui să fie impuse imediat scheme de răspundere extinsă a producătorului?

Răspuns: Din punctul nostru de vedere simțim nevoia unui alt fel de abordare din partea autorităților cu privire la modul în care gestionează fondurile puse la dispoziție. De exemplu, la acest program extrem de ambițios al Ministerului Mediului, de a finanța cu 220 de milioane de euro linii de reciclare, poate este o abordare corectă de a primi proiecte din orice domeniu. Dar, știind că, în România, pe anumite domenii, există o deficiență în ceea ce privește partea de reciclare, poate ar fi trebuit ca aceste fonduri să fie mult mai focusate.

În ceea ce privește alte materiale care ar trebui să beneficieze de răspunderea extinsă a producătorului, cred că în 2025 se va merge pe textile. Va fi primul an în care vor avea aceeași abordare, pentru că s-a constatat că un procent foarte mare din fluxul municipal de deșeuri este constituit din aceste deșeuri textile.