Eugen SCHWAB, Vice President CEE, PAC: ”Investițiile în soluții software din România sunt echivalente cu costul unei cafele pentru fiecare cetățean”

18 mai, 2023

Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de consultanță și analiză PAC, a prezentat în cadrul conferinței CDG „Monitorul digitalizării” o statistică șocantă: ”În România, estimăm undeva la sub 20 de milioane de euro investite, la nivel național, în soluții software și servicii informatice, împreună, de către organismele din sectorul public și în zona comercială. Este o sumă foarte, foarte mică. Raportat la populația României, putem, anecdotic, să spunem că este prețul unei cafele de la automat, în fiecare an, care i-ar reveni fiecărui cetățean”.

Cele mai importante declarații:

Mulți dintre dumneavoastră ați citit, ați aflat despre noi, Pierre Audoin Consultants. Suntem în România de 25 de ani, am venit în România cu un scop declarat al fondatorului nostru, domnul Pierre Audoin, care a crezut foarte mult în România, pornind de la o perspectivă istorică. Este unul dintre cei care au adus, au transferat către România knowledge, tehnologie. În 1999 am realizat prima analiza făcută vreodată despre industria de software, servicii informatice în România și am alăturat România grupului de țări din Europa de Vest în care ne desfășurăm activitatea încă de la mijlocul anilor 70.
De atunci încoace am oferit foarte multe analize de piață și foarte multe servicii de consultanță strategică, în special companiilor de software și servicii informatice, dar și investitorilor și, într-o foarte mare măsură, și unor organisme independente de genul presă sau asociații.
În tot acest timp am remarcat o evoluție, spun eu, o evoluție pozitivă, o evoluție excepțională, nu sunt dintre cei pesimiști, chiar dacă, uitându-mă în urmă, la previziunile pe care noi le făceam acum 10, 15, 20 de ani, despre industria aceasta, recunosc că o vedeam mult mai departe decât este azi. Nu a ajuns acolo, motivele sunt foarte multe, dar totuși aș vrea să subliniez o diferență majoră, pentru că evenimentul de azi se concentrează pe tema transformării digitale, digitalizării, evoluției din punct de vedere al digitalizării României, și atunci mesajul pe care l-am pregătit pentru azi se concentrează pe ceea ce se întâmplă în România, pe ceea ce se cheltuiește în România și pe acea fotografie, imagine care arată rece interesul pe care îl acordă România, prin entități publice și private, tehnologiei informației.
Până la urmă, totul este despre bani. Așa încât, într-un context în care, plecând de la toate analizele pe care le facem, de la niște survey-uri foarte detaliate pe care le realizăm la nivel european și în acre se văd domeniile în care se investește, direcții strategice, direcții care nu sunt subiecte de cancan, tot ceea ce vedeți aici sunt cele mai importante subiecte, teme de interes și de investiții alocate de către companiile non-IT, companii care sunt în proces de transformare digitală și de adopție de tehnologie. Nu întâmplător, s-a vorbit aici, mai devreme, destul de mult despre AI. Suntem, în România, foarte mult în urmă în ceea ce înseamnă adopția și utilizarea și, mai ales, investițiile făcute de companii și de administrația publică în ceea ce privește Inteligența Artificială. După cum vedea, la nivel european companiile, organismele în general, sunt foarte avansate.
În România, estimăm undeva la sub 20 de milioane de euro investite, la nivel național, în soluții software și servicii informatice, împreună, de către organismele din sectorul public și în zona comercială. Este o sumă foarte, foarte mică. Raportat la populația României, putem, anecdotic, să spunem că este prețul unei cafele de la automat, în fiecare an, care i-ar reveni fiecărui cetățean. Este foarte puțin și, chiar dacă rata de creștere o vedem destul de mare pentru următorii ani, este mult inferioară comparativ cu ceea ce ar fi nevoie. Nu ca să ne mândrim, ca țară, că folosim AI, ci pentru a ne eficientiza în toate sectoarele economiei, pentru că, de fapt, IT-ul despre asta este, și, dacă nu o facem, la un moment dat vom vedea multe alte trenuri care trec în viteză pe lângă noi.
În ceea ce privește securitatea cibernetică și șansa de a folosi cloud la un mod intensiv, din păcate, din toate analizele pe care le facem și le actualizăm, investițiile sunt încă la un nivel foarte jos, și în sectorul comercial, și în sectorul public. Mai degrabă, într-un spirit tradițional românesc, preferăm să credem că nu o să ni se întâmple, că vom fi ocoliți, decât să luăm niște măsuri concrete.
Revenind la bani și la ceea ce se cheltuiește, noi avem, în cadrul platformei noastre de market research, SITSI – software and IT services. Este o platformă lansată în 1992, la nivel european, și am alăturat România și Europa de Est opt ani mai târziu, în 2000. Cifra cea mai mare de la care pornim este cea a cheltuielilor IT unde includem, cu generozitate, ar spune unii, și ceea ce se cheltuiește interne, în departamente IT, pe funcționarea IT-ului unei companii sau organism de stat, o estimare a absolut tot ceea ce înseamnă bani cheltuiți pentru IT. Vedem, la o comparație cu câteva țări din Europa de Est, atât ca și volume, cât și ca raport față de Produsul Intern Brut, sau față de populație, că suntem foarte, foarte, foarte mult în urmă și nu vedem o recuperare a acestui gap în următorii ani. Chiar dacă față de țările mici din regiune, de genul Slovacia, Ungaria, vedem România accelerând mai bine și recuperând o parte din decalaj. Totuși, nu există o dinamică a cheltuielilor interne, locale care să asigure un salt la un nivel semnificativ superior.
Și, pentru că, esența în cheltuielile IT și în transformarea digitală nu se află în echipamente, device-uri ș.a.m.d., ci în soluții software, fie de infrastructură, fie de aplicații, și în servicii informatice care asigură implementare, mentenanță, mentenanță evolutivă. România nu atinge, conform calculelor noastre, nici măcar la un miliard și jumătate pe an. Sau nu a atins anul trecut. Aici suntem și, fără a aloca fonduri, conștient și în direcțiile potrivite, nu ne putem aștepta la miracole. Și asta se aplică în toate segmentele verticale pe acre le analizăm. Avem 9 segmente standard și foarte multe sub-segmente.
Ceea ce pot să spun este că, având privilegiul de a vedea evoluția industriei de software și servicii informatice și a pieței de software și servicii informatice din România ultimilor 25 de ani și urmărind-o la firul ierbii, pot să spun că am trecut prin niște cicluri, unele perioade în care sectorul public domina de departe piața, ca și cheltuieli în IT, aceea perioadă în acre se cheltuia foarte mult, nu foarte util și bine direcționat, dar se cheltuia foarte mult la dimensiunea pieței și al restul sectoarelor. Ajunsese sectorul public să reprezinte undeva la 35 – 40%, singur și, undeva la 15 – 18% erau companii controlate de stat. Deci, a fost o perioadă în care mai mult de jumătate din piață era sub control sau sub influența public. Azi, avem una dintre cele mai mici ponderi ale sectorului public în cheltuielile IT și, în special, în ceea ce privește software și servicii informatice. Mai avem celelalte cheltuieli interne și prestații din partea unor entități publice care au privilegiul sau poziția de a fi responsabile pentru anumite investiții IT.
Ca și direcții, pe de o parte este nevoia unei transparentizări la nivelul cheltuielilor IT, dar aș vrea să subliniez și nevoia de a face un salt prin importul de knowledge și de a trece peste timiditatea sau orgoliul care ne împiedică să luăm soluții ce și-au dovedit eficacitatea în altă parte.