VIDEO: Daniel DUMITRESCU, CIO, InnovX BCR: Ne dorim să avem aproape statul

IT-ul – cu spectaculoasă lui creștere anuală – a doar o parte din vastele zone de inovație pentru care România are un potențial uriaș.

În lipsa unei strategii practice în privința Cercetării-Inovării – așteptate de analiști de ani de zile – companiile românești al căror succes se bazează pe inovare s-au îndreptat spre universități: ceea ce se face în acest moment în inovare și cercetare pe această colaborare se bazează. bani sunt, finanțările europene sunt previzibile pentru câțiva ani, iar optimismul investitorilor privați și al antreprenorilor e debordant: toată lumea simte că economia europeană e în resetare și că e un tren bun pentru România.

Acestea sunt concluziile desprinse din prezentările speaker-ilor la Conferința CDG de pe 22.11.2022, ”Inovația și cercetarea – ”Made in” sau ”made by Romania”?”. Îți prezentăm mai jos cele mai importante declarații făcute în acest cadru de către Daniel DUMITRESCU, CIO, InnovX BCR.

Principalele declarații:

• InnovX și BCR au dezvoltat începând cu anul 2019 acest proiect de accelerare al inovării, pe mai multe paliere, încercând să adunăm la aceeași masă stakeholderii pe care noi îi considerăm importanți pentru un ecosistem de inovare.
• Pornim în primul rând de la cei care generează inovarea, în cazul nostru start-up-uri, dar mai ales de la mediul de investiții, fondurile de investiții, fără de care start-up-urile nu s-ar putea dezvolta.
• Ne mai uităm și la corporații, care adoptă inovarea și care pot crea proof of concept cu ei cumva,  pot valida tehnologiile în mediul de business real.
• Ne dorim să avem aproape statul și, iată, evenimentul de astăzi  este un bun exemplu și o bună oportunitate.
• Și am început pași și încercăm să ne apropiem și mai mult de centrele de cercetare.
• Primul lucru pe care, în cadrul programului, îl învățăm, îl predăm start-up-urilor, este legat de definiția inovării. Noi o utilizăm pe cea a profesorului Bill Olete de la MIT, considerăm inovarea o invenției care reușește să fie comercializată.
• Altfel, dacă rămânem la nivelul de idei, de patente, poate – OK, participăm la târguri de invenții, luăm premii, ne felicităm între noi, dar plus valoarea apare atunci când reușim ca aceste invenții să fie adoptate, deci să fie utile. Să existe utilizatori care, la un moment dat, să aibă dorința de a le cumpăra.
• Trebuie să aibă loc comercializarea. Așa înțelegem noi inovarea și multe din start-up-urile care au trecut pe la noi au ținte clare să atragă clienți cu acea inovare nu doar să o dezvolte.
• Legat de adopția inovării, noi am încercat să facem parteneriate și am reușit în primul rând cu marii jucători de tehnologie. Mă bucur că avem aici reprezentanți ai Oracle, care a avut până de curând un program de start-up-uri foarte interesant, gestionat de la Varșovia, cu care am colaborat.
• Am colaborat și cu alți jucători, UiPath, Microsoft, IBM, Amazon. Și încercăm să creștem cât mai mult colaborările dintre start-up-uri și aceste companii.
• Multe dintre aceste companii au deja la dispoziție structuri de sprijin ale start-up-urilor și vedem că din această convergență, a tehnologiilor, ale invențiilor acestor start-up-uri și a marilor companii, se pot identifica creșteri și modele de business sustenabile, devenind parteneri.
• Colaborarea, parteneriatul este un element esențial pentru dezvoltarea ecosistemului de inovare – ceea ce noi numim open innovation, deschiderea unei entități, a unei corporații față de inovare, unde România, marile companii autohtone sunt la început de drum dar încep să se acomodeze.
• Încă văd o barieră defensivă, în care cei care se ocupă de cercetare într-o companie, sunt cumva reticenți la colaborarea cu start-up-urile.
• Și aici este un proces educațional, de raising awarness, iar ceea ce faceți dumneavoastră nu poate decât să ajute ca marile companii să se deschidă, să aibă proceduri mai clare, mai simplificate,  de achiziții, de procurement, prin care să intre în contact cu start-up-urile, care au acele invenții cu potențial de scalare.
• Vedem foarte multe exemple de succes în cadrul InnoviX, în care start-up-urile au colaborat cu corporațiile și împreună au reușit să scaleze și chiar să intre în programe de co-selling, adică să ajungă la clienții marilor corporații.
• Avem nevoie de companii care să testeze inovațiile în mod real pentru a el valida, ca să fie utilizate ca și ancore de încredere în demersurile și în strategiile viitoare de comercializare ale start-up-urilor.
• Faptul că există fonduri europene pentru România este, bineînțeles, un  lucru foarte bun.
• Împreună cu start-up-urile credem în mixuri de finanțare. Adică nu doar în a accesa fonduri europene, sau credite bancare, sau investiții de tip venture capital sau private equity, în funcție de stadiul de dezvoltare.  
• Ci, în funcție de nevoile reale ale start-up-urilor, de stadiul lor de dezvoltare, să se ducă spre acele produse de finanțare care să le ajute, ori în dezvoltarea tehnologiei, ori în comercializare.
• Iată că încep și la noi acele produse, ca fondurile europene să fie cumva oferite sub mai multe forme. Până acum am avut granturile, au fost acele instrumente financiare sub forma garanțiilor de credite date prin Jeremy.
• Acum avem aceste instrumente financiare dedicate capitalizării fondurilor de venture capital. Ceea cer înseamnă că, în curând, vom avea și o industrie de venture capital și private capital și mai dezvoltată în următorii 5 ani în România. Și mai capitalizată.
• Alte țări din Europa Centrală și de Est cum ar fi Polonia și chiar Bulgaria au un avans în fața noastră. De aceea vedem că aceste fonduri destul de active în România, care sete un pool de talente,  de start-up-uri, și atrage aceste investiții din afară.
• Legat de Made in sau Made By România: personal aș fi bucuros ca România să devină un hub de inovare, să atragă chiar și start-up-uri cu antreprenori  cu idei din alte țări. Să devenim acel loc care să permită start-up-urilor să se dezvolte datorită surselor de capital (de menționat și BCR). Și să reușim ca aceste companii, apropo de teritorialitate, să se înființeze aici, să  creeze locuri de muncă aici, să aducă, plus valoare în România.
• Într-un proces de scalare, piața românească, de și a doua în Europa Centrală și de Este, nu permite un deployment la nivelul dorit, pentru a ajunge la statutul de unicorn, la care orice start-up visează și e bine să-și dorească acest lucru.
• De aceea că, al un moment dat în stadiul lor de dezvoltare, vor trece granița, vor accesa finanțare din străinătate și, poate chiar în acel moment s-ar putea să fie necesar un transfer al IP-ului și al companiei în acele jurisdicții. Dar uitându-ne la UiPath, aceasta există și în România, are angajați aici. Oricum România va avea de câștigat.
• Cât privește finanțările europene administrate de Bruxelles, și exemplele de bune practici, mi-am plăcut foarte mult acel European Innovation Council, Un Champions League al inovării, un de reușesc să fie finanțate cele mai inovative start-up-uri din Europa.
• Mi-a plăcut abordarea unor regiuni din Spania de a încuraja cât mai multe start-up-uri să participe la acest call foarte competitiv (unde va la 7% rata de succes). Avem deja și câteva start-up-uri din România care au accesat astfel de finanțări.
• Interesant este că statul spaniol ca și alte state au venit cu o  abordare în care un start-up obține un scor bun, dar nu reușește să obțină finanțare, atunci autoritățile de management din Spania, pe baza acestei evaluări făcute la nivel de Comisiei Europeană, finanțează ele.
• Astfel, ușor, ușor, start-up-urile spaniole au început să devină tot mai competitive. Abordarea merită să fie preluată și de noi.
• Aceste granturi europene au calități legate de predictibilitate de un calendar în avans pe doi – trei ani, o grilă de evaluare transparența și de faptul că regulile nu se schimbă în timpul jocului.
• Ne uităm la mixul de finanțare, ne dorim ca un start-up să se uite la toate tipurile de finanțare, să nu rămână dependent doar de fondurile publice, care sunt bune pentru un anumit moment de dezvoltare, Dacă ia toto timpul fonduri europene, aceasta s-ar putea să nu fie în avantajul scalării.

Sesiunea de Q&A:

Există în România un set de probleme care blochează sau încetinesc componenta inovatoare din economie Și car ar fi acestea?

• Este un proces destul de birocratic legat de patente la noi, dar există posibilitatea de a merge direct la Oficiul European pentru protecția proprietății intelectuale.
• Până la sfârșitul anului încă sunt disponibile, pe site-ul EUIPO, granturile de 2.250 de euro ca subvenții pentru protejarea diferitelor tipuri de mărci, patente sau brevete. Este un proces de înregistrare foarte bum și transparent și care oferă protecția la nivelul tuturor țărilor UE
• Cât privește cercetarea, într-adevăr legăturile dintre cercetare și zona de mediu de afaceri și comercializare trebuie crescute și mai mult.
• Noi am avut câteva proiecte pilot, un parteneriat cu Măgurele Science Park, și suntem în curs de dezvoltare de parteneriate cu alte centre de cercetare.
• Chiar am participat cu reprezentanți ai centrelor de cercetare la evenimente bilaterale cu alți cercetători, din Polonia , de exemplu, unde am putut să facem schimb de bune practici.

Conferința integrală: