VIDEO / Alin VIȘAN, Președinte, Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM): Producătorii nu au un instrument de-a identifica fraudele din sistem

5 octombrie, 2023

Alin Vișan a pus în discuție în cadrul Conferinței CDG ”Economia circulară a României: de la Sistemul de Garanție-Returnare la reutilizarea și reciclarea electronicelor și a materialelor industriale” de pe 3 octombrie 2023 o mare problemă a producătorilor de ambalaje: ”Vorbim de o obligație financiară a producătorilor de a acoperi costurile de colectare și de reciclare care există în toată Europa, dar de o lipsă totală a instrumentelor pe care producătorii le au ca să verifice dacă acești bani cu care ei finanțează sistemul se folosesc în mod corect pe lanț.”

Cele mai importante declarații:

Făcând comparația cu domeniul deșeurilor din construcții, poate că ar trebui să dăm importanța necesară performanțelor, nu spun vorbe goale, performanțelor la care s-a ajuns în colectarea ambalajelor în România- ajungem pe partea de ambalaje să colectăm și să reciclăm azi, în medie, 65% din cât se pune în piață. Sunt cifre confirmate de AFM, sunt cifre care se obțin prin contribuția financiară a producătorilor.
S-a discutat foarte mult de SGR, iarăși un sistem finanțat de producători. Vorbim și de restul ambalajelor puse în piață, în afară de cele de băuturi. Nu trebuie să uităm că am trecut deja anul acesta printr-o revoluție, în primăvară Ministerul Mediului a înțeles să schimbe radical sistemul de răspundere pe lanț al fiecărui actor în acest circuit al deșeurilor de ambalaje, înțelegând să înlocuiască o răspundere a colectorilor și reciclatorilor care fraudează sistemul, de la 2 lei pe kg. la 50 de lei pe tonă.
O mică diferență de cifre care își va vedea impactul nu anul acesta, că e prea devreme, dar începând cu anul viitor. Bun, am înțeles dorința de schimbare, am susținut-o, dar vedem că a trecut jumătate de an și sistemul nu este funcțional. Nu vedem constituite nici măcar acele garanții în limita cărora să răspundă colectorii și reciclatorii, nu vedem o limitare a accesului, care să fie acordată doar acelora care constituie aceste garanții.
Să spunem că mai avem răbdare, dar timpul nu are răbdare cu noi- țintele de colectare și de reciclare cresc, au crescut anul acesta vor crește și la anul și tot așa, gradual, până în 2030. Să spunem că urmărim cu atenție această implementare și că Ministerul Mediului va găsi soluțiile care se impun.
Apropo de soluții, mai e mult de făcut pentru a aduce corectitudine în această piață a gestionării deșeurilor de ambalaje. Vorbim de o obligație financiară a producătorilor de a acoperi costurile de colectare și de reciclare care există în toată Europa, dar de o lipsă totală a instrumentelor pe care producătorii le au ca să verifice dacă acești bani cu care ei finanțează sistemul se folosesc în mod corect pe lanț.
Suntem într-un paradox în care autoritățile arată cu degetul către un producător atunci când un colector sau un reciclator fraudează sistemul fără să ne răspundă la o întrebare perfect legitimă pe care o ridicăm: ce putem face noi, ca producător, ce instrument avem, cum suntem ajutați de autorități în a împiedica pe cei care joacă incorect?
Nu putem nega că avem dialog continuu cu Ministerul Mediului, cu alte autorități.
Există o listă de propuneri pe care am înaintat-o, împreună cu partenerii serioși pe care îi avem în România în industria de colectare și reciclare. Ținem la principiul folosirii chibzuite a banilor puși în sistem de producători, care nu sunt bani puțini. Am auzit și această butadă- e foarte simplu să ne uităm la tarifele percepute producătorilor din țările UE să vedem că producătorii din România plătesc unele dintre cele mai mari tarife. Deci sistemul este corect finanțat de producători, este în linii mari corect gestionat de piață., însă e nevoie de o mai bună eficiență a sistemului.
Antevorbitorii au menționat cum putem să creștem partea de reciclare. Poate că nu este foarte clar, dar vorbim de o afacere, reciclarea, nu doar în România, ci în toată Europa. Această afacere este una privată ce presupune profit. Ce nu e afacere e partea de colectare, mai ales de la populație- este un serviciu public. Asta, din păcate, în România suferă, an de an ne plângem dar nu se găsesc soluții pentru a nu mai ajunge să colectăm puțin.
Am auzit că doar 5-7% din baterii se strâng de la populație. Păi, dacă efortul ăsta de a aduce bateriile astea de 1 cm e mare, ce să spunem de restul ambalajelor…Pot să confirm că tot până la 10% din deșeurile de ambalaje se strâng de la populație prin sistemul municipal de colectare.
Sunt instrumente în legislație care nu sunt aplicate, sancțiuni, dar nu vedem eforturile autorităților locale de a face lumină în acest sistem. Însă, nu ne dăm învinși, trebuie păstrat ce s-a făcut bine și trebuie continuat. Noi, producătorii responsabili care finanțăm acest sistem suntem alături de autorități pentru a implementa soluțiile necesare. Încercăm să vedem ce mai este de făcut pentru că ceea ce rămâne începând cu anul viitor va pune o presiune foarte mare pe sistemul actual de îndeplinire a țintelor.
Poate nu e foarte clar, aceste materiale care se duc în SGR sunt materialele care se colectează cel mai ușor pentru că sunt cele mai valoroase. Ce va mai rămâne- vorbim de 75% din ambalaje, deci majoritatea rămân în sistemul clasic – vor trebui serios colectate pentru a menține țintele de colectare ce cresc.

Sesiunea de Q&A:

Cum vedeți trecerea de la ambalaje din plastic la biodegradabile, avem industrie care să producă așa ceva?

Industria alimentară mondială, dar nu doar ea, e dependentă de plastic pentru a-și duce produsele la consumator. Nu mai suntem în anii în care să sprijinim cu alte materiale, de tip sticlă sau hârtie. Nu este ușoară tranziția la plastic biodegradabil, ce provine din materiale precum sfecla sau celuloza. Tehnic, nu sunt soluții pentru a putea înlocui zecile de miliarde de ambalaje din plastic. Ce putem face însă, cel puțin în România, este să încercăm să colectăm și să reciclăm ambalajele. Vom ajunge ca 90% dintre ambalaje să fie reciclate. Alte produse au fost interzise- nu mai avem furculițe din plastic, bețișoare pentru urechi și multe altele. La fel, vom ajunge să implementăm schimbarea la nivel de pahare, casolete. Noi, ca industrie sprijinim acest lucru. Toată strategia e gândită la nivel UE în pași care să nu afecteze economiile. Nu putem schimba brusc lucrurile.