Ministrul Economiei, Costin Borc, a anunțat miercuri că Executivul vaataca la Curtea Constituţională legea salarizării (legea de adoptare a OUG 20), dacă acest proiect va trece de Parlament în forma actuală.
„Eu sau unul dintre noi, din Guvern, va ataca acest proiect, dacă va trece aşa cum e. Până acum, Guvernul a atacat cam toate proiectele care prevăd creşteri de cheltuieli fără o bază bugetară„, a declarat Costin Borc, potrivit Mediafax.
Principalul motiv pentru care va fi sesizată CCR este neprecizarea surselor financiare din care se vor susţine măsurile măsurile discutate luni și marți de comisiile din Camera deputaților: „A arăta doar bugetul de stat ca sursă de finanţare nu este o abordare serioasă”, a explicat Borc.
De altfel, oficialii guvernamentali au declarat deja că există câteva argumente pentru a susține ilegalitatea acestor majorări acordate în campanie:
- încalcă legea pentru că nu prevăd sursa de finanțare
- încalcă și art. 17 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, care prevede că “nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, republicată, care să conducă la creșterea cheltuielilor de personal”
Comisiile de muncă şi buget din Camera Deputaţilor au adoptat marţi raportul la Legea de adoptare a OUG salarizării (20/2016), forma finală urmând să intre săptămâna viitoare la votul în plen.
Intervențiile au un impact evaluat de guvernanți la 3 – 4 miliarde de lei, iar un raport al ING spune că aceste noi cheltuieli cu personalul de la stat va urca deficitul bugetar din 2017 la 4,4% din PIB. Cu mult peste cota de 3% acceptată în UE și de ținta de 2,7% asumată prin Strategia Fiscal-Bugetară 2016-2018.
“Implementarea deciziilor menționate anterior (majorările salariale în sănătate și învățământ, precum și creșterea sporurilor acordate medicilor, votate de Parlament n.r.) și lipsa unor măsuri compensatorii ar duce deficitul bugetar pentru anul viitor la 4,4% din PIB, în condițiile în care deja sunt programate mai multe reduceri de taxe prociclice începând cu ianuarie 2017, prin Codul Fiscal”, arată raportul ING.
Analiștii ING se așteaptă la tăierea puternică a investițiilor publice după alegeri, dacă aceste măsuri vor intra în vigoare.
O problemă gravă a acestor amendamente este nu doar impactul, ci și faptul că dau peste cap eforturile din Ordonanța salarizării de a rezolva parte din inechitățile din sistemul de salarizare al bugetarilor.
Noutățile adoptate de deputați
- Creșteri salariale pentru personalul TESA, funcționarii publici din sistem, medicii din direcțiile județene de sănătate, din creșe și grădinițe
- Angajații din aparatul propriu al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) primesc de la 1 decembrie 2016 o majorare cu 25% a salariilor de bază
- tot de la 1 decembrie 2016, personalul din cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi din cadrul Casei Asigurarilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti se stabileşte la nivelul de 85% din salariile stabilite la nivel central pentru personalul CNAS. Cele două măsuri de mai sus, au protestat cei de la Ministerul de Finanțe, vor crește deficitul și așa uriaș al Casei. Bugetul pe 2016 al CNAS este de 26,357 miliarde de lei, din care doar 21,411 de miliarde vin din contribuțiile la Fondul Unic de Sănătate, restul fiind subvenții de la bugetul consolidat.
- Sporurile sunt calculate, toate, la valoarea salariilor din momentul în care se acordă, nu prin raportare la salariile de bază din 2009, ca până acum (impactul pe această singură măsură este de 1,125 de miliarde de lei, potrivit ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru)
- Gărzile medicilor vor fi decontate tot prin raportare la salariile din momentul în care sunt efectuate
- Asistenților sociali le crește salariul cu o medie de 10%
- Personalul din medicină școlară va fi salarizat ca și personalul din unitățile sanitare clinice
- Se reduce diferența de salarizare dintre medicii din clinic și cei din unitățile neclinice, la circa 300 – 400 de lei, prin creșterea veniturilor celor din neclinic
