Curtea Constituțională a României (CCR) a respins joi, după patru amânări, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul din Legea 90/ 2001 care le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.
Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, adică ea nu a fost dezbătută pe fond.
Comunicatul CCR:
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate formulată.
Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului.
Decizia este definitivă și general obligatorie şi se comunică Avocatului Poporului.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I
Reamintim că e vorba despre prevederea care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să devină premier după câștigarea alegerilor, în decembrie 2016, de către coaliția PSD – ALDE.
Avocatul Poporului s-a adresat CCR în ianuarie, dar magistrații nu au reușit până joi să formeze o majoritate pentru luarea unei decizii.
„E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională. Acum, ne-am cam apropiat de două variante.
E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică”, declara în luna martie Valer Dorneanu, președintele CCR.
Ce spune articolul respectiv:
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).
Argumentele din sesizarea Avocatului Poporului
- Lipsa de coerență legislativă, chiar în cadrul aceleiași puteri a statului – Legea pentru alegerea președintelui (care face parte din puterea executive) nu prevede imposibilitatea alegerii în această funcție a unei persoane condamnate penal, iar la parlamentari (putere legislative) mandatul nu este condiționat din acest punct de vedere decât dacă instanța a stabilit o pedeapsă complementară care implică drepturile electorale. Interdicție fermă apare referitor la magistrate (puterea judecătorească)
- Lipsa de previzibilitate a sintagmei “nu au suferit condamnări”. Ea poate suporta interpretări diferite.
- Lipsa unui tratatment juridic diferențiat – între persoane condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție și cele condamnate pentru infracțiuni din culpă, fapt ce atrage încălcarea unor drepturi civile și politice. De exemplu, Art 21 pct 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care prevede că „orice persoană are dreptul de acces, în condiții de egalitate, la funcțiile publice ale țării sale”.
- Actele normative trebuie să respecte principiul constituțional al echilibrului puterilor, iar acest echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri.
