miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 august, 2021

Execuția bugetară bună din acest an se folosește de venituri excepționale – respectiv recuperarea restanțelor contribuabililor din 2020 – pentru a justifica cheltuieli pe care, cel mai probabil, le va avea de făcut și în anii ce urmează, când va fi nevoie să găsească alte resurse bugetare, reiese din execuțiile bugetare din acest an și din opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul rectificării. Pentru cheltuielile permanente antamate, guvernul va trebui să găsească, anul viitor, alte surse – ceea ce și explică de ce premierul a delarat că ”taxele nu vor crește anul acesta”. Cu accent pe ”anul acesta”.

10 miliarde de lei, adică 0,8% din PIB – atât estimează Consiliul Fiscal că sunt veniturile suplimentare (practic, temporare) pe care statul le-a colectat în acest an din impozitele și contribuțiile amânate în 2020.


Suma a făcut ca execuția bugetară din prima parte a acestui an să arate nesperat de bine, cu încasări cu 10 miliarde de lei peste peste program, și a permis totodată propunerea unei rectificări bugetare cu creșteri de venituri de o amploare nemaiîntâlnită de Consiliul Fiscal până acum.

Problema – în baza acestor venituri ”suplimentare”, cu caracter temporar s-au antamat cheltuieli permanente, pentru care vor trebui găsite resurse bugetare și în anii ”anteriori”. Consiliul Fiscal avertizează, în opinia pe tema rectificării, asupra caracterului one-off, temporar al sumelor recuperate din impozitele aferente anului anterior amânate la plată de agenții economici.

101%

101% a fost gradul de realizare al veniturilor bugetare în primul semestru din 2021, față de programul asumat de executiv. Depășirea țintelor este o premieră a istoriei recente. Mai mult, venituri peste așteptări s-au încasat la majoritatea capitolelor bugetare.

Media a fost trasă în jos de sumele primite de la UE, unde au intrat doar 12,3 miliarde de lei, doar 65% din ce își calculase executivul la începutul anului (18,7 miliarde de lei).
Deși neplăcută prin prisma întârzierii implementării proiectelor cu finanțare europeană, această subexecuție a fost ”corectată” ușor în buget, prin deblocarea unor cheltuieli mai mici. Astfel, gradul de realizare al cheltuielilor pentru proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile a fost de 70,4%, fiind tăiați practic 5,7 miliarde de lei de la acest capitol.


Dincolo de nerealizarea de la fonduri europene, în ceea ce privește încasările aferente ”economiei interne”, programul a fost cu mult depășit  – la TVA cu 8,9%, la impozitele pe profit cu aproape zece procente, iar taxele pe proprietate au depășit cu 13%.

Chiar și contribuțiile de asigurări sociale au fost cu 3,6% (2,1 miliarde de lei) mai mari decât cele anticipate. Cifrele Consiliului Fiscal oferă însă o altă perspectivă. Din datele CF, ”obligațiile bugetare amânate la plată la nivelul contribuțiilor de asigurări se ridică la valoarea de 3,6 miliarde de lei”.

Cu alte cuvinte, statul nu a reușit să recupereze până la jumătatea acestui an restanțele de la contribuții sociale. Dar și-a bugetat la rectificare venituri suplimentare de aproape 4 miliarde de lei la acest capitol.

Din datele CF, guvernul speră să încaseze 9,9 miliarde de lei din restanțele de 12 miliarde de lei (în proiectul de buget, restanțele au fost estimate la 9 miliarde), dintre care 5,7 miliarde de lei în primele șase luni.

Cheltuieli fără acoperire

Cu toate că au fost sub program, cheltuielile statului au crescut totuși în 2021. În primele șapte luni, diferența față de 2020 a fost de peste 20 de miliarde. Guvernul susține că în această perioadă a efectuat plăți cu caracter excepțional, generate de epidemia COVID-19 în sumă de 9,2 miliarde de lei. Diferența până la 20 de miliarde o reprezintă investițiile suplimentare (circa 4,8 miliarde de lei), dar și alte cheltuieli, unele cu caracter permanent, după cum avertizează Consiliul Fiscal.

În proiectul de rectificare analizat de CF, guvernul propunea majorarea veniturilor cu 17,6 miliarde de lei și a cheltuielilor cu 21,4 miliarde de lei.

”Aceste venituri, unele fără caracter permanent, se regăsesc, într-o proporție importantă, în cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilității poziției fiscale a sectorului public”, avertizează CF.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

O altă întrebare care rămâne fără răspuns este de ce insistă executivul să mențină aceeași țintă de deficit, adică să majoreze semnificativ cheltuielile, în situația în care se bucură de venituri mai mari ca urmare a unei performanțe economice peste așteptări.

”Testul major pentru corecția bugetară va fi anul 2022, când se va simți necesara reducere a impulsului fiscal (devine negativ în fapt) în conjuncție cu întărirea politicii monetare și efecte ale derapajului bugetar din acest an”, punctează specialiștii CF.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: