Planul lui Juncker, inclusiv acordul UE – Turcia, s-a dovedit nefuncțional și, la aproape un an de la prezentarea acestuia, cele mai pesimiste avertizări par a se adeveri.
După opt ore de discuții, Johanna Mikl-Leitner, ministrul de Interne austriac, a ieșit marți, 26 ianuarie, de la Consiliul informal al JAI declarând: “Schengen este pe punctul de a se prăbuși”.
O soluție de avarie inedită pare a fi analizată la Bruxelles, potrivit presei occidentale: suspendarea din Schengen a Greciei și concentrarea pe frontiera dintre Macedonia și Grecia, cu deplasare de personal Frontex în țara care nu este stat membru UE.
La summitul informal de la Amsterdam al Consiliului JAI, statele membre s-au prezentat mai divizate ca oricând, chiar decât în problema ajutorului financiar acordat Greciei, anul trecut.
Câteva state care au reintrodus în 2015 controalele la frontiere au cerut extinderea perioadei maxime de suspendare a acordului, de la șase luni, la doi ani.
Pintre ele, Olanda, care deține președinția Uniunii Europene și solicită acum pregătirea și legală în vederea extinderii la doi ani a acestei perioade.
Ea se poate face pe baza Articolului 26, care permite, în „cazul unor circumstanțe excepționale”, prelungirea până la maximum doi ani, dar sunt necesare mai multe proceduri, ce nu au fost folosite niciodate, pentru extindere.
“Valul fără precedent de solicitanţi de azil, care a forţat state membre să ia măsuri la graniţele naţionale, nu dă semne de scădere (…) Aceste măsuri sunt inevitabile în acest moment“, a declarat Klaas Dijkhoff, ministrul olandez pentru Migrație.
În afara acestei țări, alte patru au reinstituit controalele la frontieră:
Atena a scăpat anul trecut de un exit din zona euro, dar ar putea ieși anul acesta din Schengen
Cea pusă la zid este Grecia, fiindcă prin acest stat membru au intrat anul trecut în Uniune aproximativ un milion de refugiați.
Reprezentanții statelor afectate de fluxul venit pe acest traseu resping argumentele Atenei care susține că din motive obiective nu poate face mai mult.
Germania, Austria, Suedia și Belgia ar presa pentru o suspendarea a Greciei din Schengen, iar Kathimerini susține că se lucrează la o evaluare a modului în care dificultățile de procesare ar putea constitui „deficiențe grave și persistente” la frontiera externă a UE, situație în care ar putea fi reintroduse controalele pentru cei veniți din această țară.
Juncker lasă din brațe Grecia și se reorientează spre Macedonia
Politico.eu a văzut un document în care președintele Comisie Europene salută o propunere a premierului sloven Miro Cerar.
Dacă Grecia refuză ca frontierele să-i fie păzite de grăniceri europeni, pe motiv că nu-i permite suveranitatea din Constituție, Macedonia, stat care nu este membru UE, este dispusă să permită acest lucru.
Avantajul este reciproc: Uniunea securizează pe banii ei granițele Macedoniei, țară ce nu-și permite efortul financiar presupus de o astfel de operațiune, dar blochează cea mai importantă rută a imigranților.
În acest scop, Uniunea ar urma să furnizeze Macedoniei personal și echipamente.
Fiindcă nu este membru UE și personalul Frontex nu poate fi deplasat în state terțe, președintele Juncker spune în documentul citat de Politico.eu că statele europene vor semna acorduri bilaterale cu guvernul de la Skopje pentru a transfera polițiști la granițele Macedoniei.
De asemenea, în document se menționează că toate statele de pe ruta din Grecia filtrată în Macedonia, urmează să-i returneze pe cei care ar mai putea fi identificați ulterior ca fiind neeligibili pentru azil sau protecție internațională. Sita principală va funcționa însă la trecerea din Grecia spre Macedonia.
Grecia sub presiune
Atena, care deja se confruntă cu noi probleme în relația cu creditorii internaționali și tensiuni interne din cauza reformei în domeniul pensiilor, va fi obligată să se descurce singură cu imigranții refuzați la frontiera externă a UE stabilită ad-hoc în Macedonia.
Suspendată din Schengen și cu sute de mii de imigranți pe cap (ultimele date arătau că dintr-un milion de imigranți, aproximativ 400.000 erau sirieni, adică aproape sigur eligibili), Grecia s-ar putea prăbuși sub această povară suplimentară.
Grecia acuză la rândul ei: Turcia a primit bani și nu face nimic
Grecia se declară deja victimă și acuză partenerii din Uniune că nu acceptă un fapt obiectiv – nu se poate face mai mult.
Ministrul elen pentru Migrație, Yiannis Mouzalas, a explicat luni că ar fi ilegal să-i trimită înapoi, să-i scoată din apele teritoriale grecești pe refugiații sosiți în bărci supraaglomerate.
“Potrivit dreptului internațional, Convenției de la Geneva, conform legilor europene și celei grecești, singura modalitate de a acționa la granița maritimă este organizând operațiuni de salvare”, le-a explicat el jurnaliștilor.
Problema, în viziunea lor, ar fi Turcia (vechea rivală a Atenei), care nu reușește să-și controleze coastele, deși Uniunea i-a promis 3 miliarde de euro și mai multe favoruri, precum eliminarea vizelor în octombrie 2016 și relansarea procesului de aderare.
Cu toate acestea, fluxul pe mare dinspre Turcia nu s-a diminuat după semnarea acordului dintre Ankara și Bruxelles – aproape 50.000 de imigranți ar fi ajuns în insulele grecești de la începutul acestui an, de patru ori mai mulți decât în perioada similară a lui 2015.
Reacția Atenei: Nu dorim să devenim un cimitir al sufletelor
Ministrul elen pentru Migrație, Ioannis Mouzalas, a declarat pentru Financial Times că Atena nu a fost consultată în legătură cu planul slovenilor: “Nu dorim să devenim un cimitir al sufletelor. Nu înțelegem ce fel de politică este aceasta ca o țară să-și închidă granița cu Grecia”, a mai spus oficialul.
