La obiect

Inflația a intrat conjunctural în coridorul țintă: 3,49%. Ce și cum s-a scumpit

Cu 3,49%, indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a reintrat la limită în coridorul țintă de 2,5% plus/minus 1%, după ce prețurile au… Mai mult

13.10.2019

Chestiunea

Ce rămâne după guvernele Dragnea-Tăriceanu: scurt bilanț al facturilor care urmează a fi decontate

Politicile publice ale ultimilor trei ani, de stimulare a creșterii economice prin consumul pe datorie au avut un preț. Au fost majorate veniturile populației (creșterea… Mai mult

10.10.2019

Evenimentul

Demiterea guvernului Dăncilă: Urgențele în suspensie și ce urmează pentru România

  Guvernul Vioricăi Dăncilă a fost demis, moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție fiind adoptată joi de Parlament, cu 238 voturi pentru (cu 5 mai… Mai mult

10.10.2019

La obiect

August 2019 – Exporturile, la cel mai scăzut nivel din acest an. Se cronicizează deficitul lunar la mașini și echipamente

  Deficitul comercial pe luna august 2019 a fost de 1.365,4 milioane euro, cu 2,5% mai puțin decât în aceeaşi lună a anului trecut și… Mai mult

10.10.2019

Cronicile

Valentin Naumescu / Va accepta Uniunea Europeană compromisurile de politică socială cerute de Marea Britanie?

de Valentin Naumescu 15.12.2015

valentin-naumescu1111Puncte cheie:

  • Premierul conservator David Cameron a efectuat recent un turneu de tatonare în ţări din Europa Centrală şi de Est (România, Polonia, Bulgaria), în ideea de a evalua dacă şi în ce condiţii ar putea eventual obţine sprijin politic sau, mai corect spus, acceptarea de către aceste state a aşa-ziselor „reforme” ale Uniunii Europene cerute de Marea Britanie în schimbul rămânerii în Uniune;

  • În realitate, e vorba de concesiile şi exceptările de la respectarea tratatelor în vigoare pe care Londra doreşte să le obţină din partea Uniunii Europene, pentru a-şi reduce costurile apartenenţei la Uniune şi a rămâne, practic, doar cu beneficiile pieţei comune;

  • Din cele patru condiţii punctuale anunţate public de Cameron în noiembrie1 (consolidarea pieţei unice, a competitivităţii economice, exceptarea UK de la paradigma „ever-closer union”, restricţionarea beneficiilor sociale ale imigranţilor), numai una constituie, în fapt, o chestiune cu adevărat sensibilă, de natură să producă opoziţia unor state membre din fosta Europă comunistă, care au un număr important de cetăţeni stabilit pe teritoriul Marii Britanii;

  • Mărul discordiei este aşadar restricţionarea beneficiilor sociale acordate imigranţilor şi furnizarea lor numai după patru ani de la intrarea în Regat, pentru a demotiva „turismul social” sau, altfel spus, „migraţia sărăciei”, adică deplasarea în insulă a celor care nu vizează cu prioritate obţinerea venitului de la locul de muncă şi realizarea unei cariere profesionale, ci ţintesc în primul rând ajutoarele (beneficiile) sociale ale sistemului britanic. Evident, ar apărea o discriminare faţă de cetăţenii nativi, ceea ce este împotriva prevederilor actuale ale tratatelor Uniunii în ceea ce priveşte egalitatea de acces a cetăţenilor tuturor statelor membre la beneficiile politicilor sociale, precum şi a libertăţii acestora de a-şi alege locul în care doresc să trăiască;

  • În stilul caracteristic şi aproape tradiţional de politică externă al principalelor capitale din regiune, Varşovia a fost explicit şi categoric împotriva restricţionării beneficiilor sociale ale imigranţilor2 (850.000 de polonezi înregistraţi oficial în Marea Britanie, neoficial ar fi aproximativ un milion), în timp ce Bucureştiul a reuşit din nou să scape fără să îşi comunice clar, public, poziţia pe tema în discuţie (cifrele variază între 200.000-250.000 de români stabiliţi în Regatul Unit), ci doar dorinţa amicală ca Londra să nu plece din Club, pentru a nu supăra pe nimeni în această fază, aşteptând probabil să vadă în ce direcţie se vor îndrepta negocierile şi aderând în final la opţiunea care se va impune;

  • Referendumul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, promis de premierul Cameron până în 2017 (surse neconfirmate îl dau ca sigur în septembrie 2016) va constitui cel mai probabil apogeul erei Cameron, punctul culminant al acestei lungi istorii a şantajului şi duplicităţii britanice în relaţia cu Uniunea Europeană, din care se va merge în continuare fie pe direcţia dezumflării temei exitului, în cazul respingerii iniţiativei de ieşire, fie al „Brexitului” efectiv, cu toate consecinţele politice şi costurile economice care vor decurge de aici, pentru Uniunea Europeană şi pentru Marea Britanie deopotrivă;

  • Anticipez că, după referendumul din 2016 sau 2017, indiferent de rezultatul votului, mandatul lui David Cameron în fruntea guvernului Marii Britanii se va apropia relativ rapid de sfârşit. Este „pariul spectaculos dar sinucigaş” al acestui lider politic altminteri foarte înzestrat, atras însă (de facţiuni din propriul partid şi de competiţia cu aventurierii de la UKIP) în capcana ridicării mizei europene la paroxism. După trecerea prin acest referendum, care va marca oricum sfârşitul unei epoci politice tensionate, britanicii îşi vor dori curând un alt premier care să îi conducă pe noul drum, indiferent dacă răspunsul majorităţii va fi pentru rămânere sau, dimpotrivă, pentru ieşire. Cameron nu va mai fi considerat soluţia potrivită nici pentru una, nici pentru cealaltă;

  • Nu voi ezita să dau propriul meu răspuns la întrebarea din titlul articolului. La sfârşit. Chiar dacă acest răspuns li se va părea unora o perspectivă dezamăgitoare.

*

Vizita lui David Cameron la Bucureşti nu a fost suficient de clar şi de substanţial explicată opiniei publice din România, poate tocmai pentru a nu inflama lucrurile şi a menaja, în această fază încă incipientă a discuţiilor, sensibilităţile românilor din Regatul Unit. Nu la fel s-a întâmplat în Polonia, unde premierul Beata Szydlo3 a fost cât se poate de tranşantă împotriva programului anunţat de Cameron, aşa cum relatează pe larg media internaţionale, care aproape că au trecut cu vederea (o fi bine, o fi rău în contextul de acum?) discuţiile de la Bucureşti. Dar, ca să nu rămână cineva cu idei greşite, tema convorbirilor în cadrul acestui periplu central-european al premierului britanic nu a fost nicidecum libertatea de mişcare în Uniunea Europeană, ci beneficiile sociale pentru noii veniţi.

Aflăm însă că Boris Johnson, primarul carismatic al Londrei, un posibil pretendent la fotoliul de lider al conservatorilor şi, de ce nu?, de premier în anii care vin, se arată dezamăgit că unele state membre „au neglijat necugetat propunerile” Marii Britanii de restricţionare a beneficiilor sociale ale imigranţilor. Referirea principală era, din nou, la Polonia. Primarul Johnson crede că modelul cel mai bun de urmat pentru politica socială a Marii Britanii ar „Statele Unite sau Australia”, unde acordarea drepturilor sociale depline nu vine decât după câţiva ani de şedere „monitorizată” pe teritoriul ţării (perioadă de probă), odată cu aprobarea definitivă a rezidenţei permanente, şi nu imediat după sosire. Ceea ce ignoră Boris Johnson este tocmai apartenenţa actuală a Marii Britanii la Uniunea Europeană, cu toate drepturile şi obligaţiile care decurg de aici, precum şi faptul că în discuţie ar fi tocmai drepturile cetăţenilor comunitari, deci o cu totul altă situaţie faţă de imigranţii care ajung în Statele Unite sau Australia, ţări care nu au niciun fel de obligaţii şi angajamente faţă de cetăţenii altor state.

După aparentul refuz cu care s-a confruntat la Varşovia şi, poate, şi la Bucureşti (oricum, ceva mai discret şi mai politicos exprimat la noi), David Cameron a primit o contraofertă de tip compromis, specifică în fond mecanismelor decizionale ale Uniunii, din partea comisarului european pentru muncă şi afaceri sociale, Marianne Thyseen4. Beneficiile sociale în cazul noilor veniţi ar putea fi suspendate de guvernul britanic pe o perioadă de maxim şase luni, mult sub perioada de patru ani solicitată de Cameron. Propunerea a fost imediat considerată „inacceptabilă” de către membrii facţiunii radicale a Partidului Conservator, dar…

Este deja un indiciu asupra căii de urmat în această negociere Londra-Bruxelles. Nu vor fi patru ani, nu vor fi şase luni. Este începutul profilării unei soluţii politice care va crea posibilitatea unei restricţionări de un sau doi a beneficiilor sociale (rămâne de văzut), după stabilirea în Marea Britanie.

Dincolo de refuzurile iniţiale ale liderilor europeni, bazate pe invocarea tratatelor în vigoare, o reacţie la urma urmei firească la începutul oricărei discuţii cu Londra privind exceptarea şi concesiile, cred că Marii Britanii i se va accepta până la urmă o clauză de restricţionare a beneficiilor sociale. Oricât ar părea de revoltător acum, prin prisma principiului drepturilor şi obligaţiilor statelor membre cu privire la tratate, aceasta este perspectiva spre care ne îndreptăm. Un compromis.

Decizia îi va nemulţumi pe mulţi europeni, şi mai ales îi va face pe majoritatea migranţilor din Regatul Unit, veniţi din ţările din centrul, estul dar şi din sudul Uniunii Europene (căci nu sunt numai polonezi, români şi bulgari în această situaţie, ci şi italieni, spanioli, portughezi sau greci) să se simtă trădaţi de instituţiile Uniunii Europene şi, prin extensie, de guvernele ţărilor din care au emigrat. Dar miza politică şi economică a rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană este considerată de majoritatea liderilor imensă, crucială pentru supravieţuirea Uniunii. În paranteză fie spus, eu nu cred că salvarea sau dispariţia Uniunii Europene depinde neapărat de rămânerea sau plecarea Marii Britanii (Comunitatea Europeană a funcţionat foarte bine, până în 1973, şi fără Marea Britanie) ci de ceea ce se va întâmpla în politica şi economia Germaniei. Dar asta e o altă discuţie.

Şi totuşi, deşi răspunsul la întrebarea din titlul articolului este Da (cu amendamentul scurtării perioadei de patru ani solicitată acum de guvernul britanic), înclin să cred că discuţia privind rămânerea sau ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu se va încheia odată cu restricţionarea acordării beneficiilor sociale noilor veniţi. Este, din păcate, genul de compromis care nu rezolvă problema de fond, ci doar amână adevărata ei soluţionare.

1 http://www.bbc.com/news/uk-politics-34770875

2 http://www.independent.co.uk/news/uk/politics/david-cameron-faces-strong-resistance-in-poland-over-benefit-curbs-for-eu-migrants-a6767096.html

3 http://www.ft.com/intl/cms/s/0/2bde403a-9f1d-11e5-85ae-8fa46274f224.html#axzz3uMvdveib

4 http://www.theguardian.com/politics/2015/dec/14/david-cameron-faces-compromise-over-plans-for-eu-migrants-welfare-access

***

 Valentin Naumescu este conferenţiar universitar doctor la facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 15.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Marii beneficiari ai OUG 114 pe Energie fuzionează. Consiliul Concurenţei analizează tranzacția

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care AIK Energy LTD preia compania Valahia Gaz SRL, două dintre firmele beneficiare de creșterea a importurilor de gaze ca… Mai mult

Stiri

Proiect / Salariul minim brut pentru angajații cu studii superioare crește la 2620 lei

Vladimir Ionescu

Ministerul Muncii a publicat proiectul de Hotărâre de Guvern prin care salariul minim garantat pe economie crește anul viitor cu 100 de lei, până la… Mai mult

Stiri

Victor Ponta anunță că Pro România nu votează guvernul PNL

Razvan Diaconu

Președintele Pro România, Victor Ponta, a declarat miercuri, după discuțiile cu premierul-desemnat, Ludovic Orban, că parlamentarii Pro România nu vor vota Guvernul PNL. „Nu cred… Mai mult

Europa

McKinsey: Doar 45% din băncile lumii ar supraviețui în recesiune, și asta doar după investiții în digitalizare și inovare

Adrian N Ionescu

Doar 45% din băncile lumii au afaceri suficient de mari și capacitatea de a mobiliza resurse pentru a-și dezvolta afacerile, ca să facă față cu… Mai mult

Stiri

Turcia și Rusia s-au înțeles că controleze în comun zona de securitate din nordul Siriei

Iulian Soare

Turcia și Rusia au încheiat marți un acord care prevede controlul comun asupra zonei din nordul Siriei, aflată la granița cu Turcia, zonă din care… Mai mult

Stiri

Credit Suisse: Numărul chinezilor care figurează printre cei 10% cei mai bogați, l-a depășit pe cel al americanilor

Iulian Soare

Între primii 10% cei mai mari bogaţi ai lumii figurau, la jumătatea acestui an, 100 de milioane de chinezi și 99 de milioane de americani,… Mai mult

Europa

Parlamentul britanic determină o nouă amânare a Brexit

Iulian Soare

Premierului britanic, Boris Johnson, i s-au acordat marți 20 de minute de bucurie după ce Camera Comunelor a aprobat Acordul Brexit – o performanță pe… Mai mult