fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Banca Mondială – compararea economiilor: China a trecut în fața SUA și UE și e cea mai mare economie a lumii

Rezultatele Programului internațional de comparare a economiilor, întreprins de Banca Mondială  (cu UE în noua componență de 27 de state după Brexit), au plasat China… Mai mult

20.05.2020

La obiect

Crește rata dobânzii pe termen lung: Atenție cum drămuim banii împrumutați

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat.… Mai mult

18.05.2020

Chestiunea

Pornești un business de producție? Atenție la utilități: racordarea durează de 6 ori mai mult decât în Germania

Racordarea la utilități este una dintre principalele piedici puse în calea celor care vor să facă afaceri în România, în special în fața antreprenorilor care… Mai mult

17.05.2020

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

de Valentin Lazea 13.5.2012

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( voturile unui electorat mulţumit), cât şi economice (pentru dreapta politică – profituri mai mari, pentru stânga politică – crearea de locuri de muncă). Cum să conteşti un asemenea model care face fericită toată lumea?

Ceea ce nu se vedea – şi avea să fie revelat abia de criza economică începută în 2007- erau imensele probleme de hazard moral inerente acestui model, dintre care cea mai importantă este aceea că iresponsabilitatea fiscală a părinţilor de azi va trebui plătită de fiii şi de nepoţii de mâine.

Creşterea economică prin relaxarea deficitelor este posibilă şi binevenită numai pentru ţările care au acţionat contra-ciclic (adică şi-au construit sanie vara şi căruţă iarna), acele ţări care şi-au creat spaţiu fiscal şi spaţiu monetar în anii de boom şi au acum de unde să relaxeze.

Pentru celelalte ţări (marea majoritate), care au urmat politici pro-ciclice în vremurile bune şi au turnat gaz pe foc, nu există alternativă la redresarea prin austeritate. Aceasta deoarece pieţele financiare au răbdare cu statele îndatorate numai până la un punct, după care le întorc spatele.

Pentru a induce mai multă confuzie în această dezbatere, mulţi economişti şi politicieni americani le predică europenilor modalitatea lor, americană, de ieşire din criză, prin acceptarea de deficite. Ceea ce se uită este excepţionalismul american, care se bazează pe supremaţia tehnologică, culturală, diplomatică şi militară. Toate acestea îi fac pe investitorii străini sa aibă în continuare încredere în economia SUA şi să-şi investească banii acolo. Or, este de domeniul evidenţei că ceea ce li se acceptă de către investitori Statelor Unite nu are cum să li se accepte statelor mici din Europa.

O abordare mai nuanţată a avut-o recent Jeffrey Sachs, care consideră că punerea problemei în termenii creştere versus austeritate este simplistă. În fapt, el consideră că se confruntă nu două, ci patru şcoli de gândire:

  • keynesienii adepţi ai creşterii prin deficite şi favorabili unor intervenţii semnificative ale statului în economie;
  • adepţii pieţei libere, partizani ai statului minimal (şi care nu sunt neapărat împotriva deficitelor – subl.ns.);
  • „şoimii” anti-deficit, care susţin reducerea deficitelor prin tăierea cheltuielilor;
  • structuraliştii care sunt în favoarea reducerii deficitelor prin creşterea taxelor.

Conform lui Sachs, din prima categorie ar face parte Paul Krugman şi Ed Milliband; din a doua, Martin Feldstein şi Mitt Romney; din a treia, George Osborne, Angela Merkel şi Mario Draghi; din a patra, el însuşi şi – se speră – FranÇois Hollande.

Deja, faptul că noul preşedinte francez este perceput ca un posibil adept al corectitudinii fiscale este un lucru pozitiv. Despre politicile sale nu se pot spune prea multe ex ante, acestea fiind o mixtură de promisiuni:

  • foarte bune (capitalizarea Băncii Europene de Investiţii),
  • bune (obligaţiunile de proiect – project bonds),
  • discutabile (redistribuirea fondurilor de coeziune neutilizate),
  • proaste (taxarea suplimentară a sectorului financiar-bancar)
  • foarte proaste (scăderea vârstei de pensionare).

România

Revenind la situaţia României, este clar că procesul de corectare a dezechilibrelor fiscale trebuie să mai continue, pentru a da pieţelor de capital confortul că situaţia este sub control.

Preocupant este faptul că majoritatea politicilor fiscale propuse (diferenţierea impozitului pe venit, diferenţierea TVA etc.) merg în sensul opus celui reclamat de diminuarea deficitelor. România încă duce lipsă de apărători în spaţiul politic ai deficitelor mici. Acestea din urmă pot fi atinse fie cu un nivel ridicat al veniturilor bugetare, care să corespundă unui nivel elevat al cheltuielilor bugetare (intr-o abordare de centru-stânga), sau cu un nivel scăzut al veniturilor la buget, care sa corespundă unui nivel scăzut al cheltuielilor (într-o abordare de centru – dreapta).

Atâta timp cât partidele noastre vor vrea numai partea convenabilă a compromisurilor (adică venituri bugetare scăzute, dar cheltuielile bugetare mari), disciplina fiscală va continua să depindă în mare măsură de organisme gen Comisia Europeană sau FMI.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.5.2012

4 comentarii

  1. Andrei Mocearov
    13.5.2012, 10:53 pm

    1. Austeritatea s-a dovedit dezastruoasa peste tot. Incredererea pietelor nu s-a produs.
    2. Consolidarea fiscala inainte de terminarea procesului de reducere a datoriilor sectorului privat (deleveraging) este o idee proasta, sfidand orice manual onest de economie.
    3. Toata teoria austeritatii se bazeaza pe gluma proasta cu increderea pietelor financiare. Adica exact cele vinovate de criza sunt chemate sa masoare credibilitatea statelor. “Infractorii” au devenit “judecatori”.
    4. Traim o “democratie” inversa: suveranitatea pietelor in loc de suveranitatea cetatenilor.
    5. In articolul citat, Sachs remarca ca una dintre cauzele crizei in UE este dereglementarea bancilor germane, care a contribuit la crearea dezechlibrelor.

  2. petre
    14.5.2012, 12:19 pm

    cred ca Sachs dar si dvs. ati omis pozitia a trei mari economisti: Stiglitz, Mundell si Roubini, cred ca primul intra la keynesieni, pozitia lui a fost de multe ori identica cu cea a lui Krugman, al doilea, un lider incontestabil al supply siderilor, ar putea intra tot in prima categorie, al treilea este dificil de incadrat, liderii Frantei si Germaniei cu greu pot fi considerati specialisti in domeniul economic

  3. Irina
    15.5.2012, 8:20 pm

    Ştiţi ce nu înţeleg , oricare ar fi abordarea politică , de ce se arată dispreţ faţă de capitalul rezervelor . Nu ar putea fi stabilit un procent care să sprijine creşterea economică ( nu finanţări penibile )pentru situaţii de criză de nivel macroeconomic ? Cred că în prezent ţara noastră traversează o asemenea situaţie ! Desigur banii nu ar trebui daţi pentru campanii …. nu vreau să exemplific un caz actual .

  4. Ce-am avea de ales? Despre importul de suveranitate / Drumul înfundat de la politică la guvernare (III) » CursDeGuvernare.ro
    30.9.2012, 1:15 pm

    […] Va fi modul prin care se va ideologiza această campanie – și e unul esențial: discuția se poartă și în Europa, dar asta depinde de ce înțelege fiecare prin austeritate (un comentariu pertinent, făcut de economistul-șef al BNR – AICI). […]

Lăsați un comentariu


Stiri

LIVE-VIDEO – De la ora 15:00 CONFERINȚA #LecțiaCovid/ Resetarea sistemului de sănătate. Participă premierul Ludovic Orban

Redacţia

Premierul Ludovic Orban și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru deschid începând cu ora 15.00 video conferința online #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate, organizată de CursDeGuvernare.ro cu sprijinul Asociației Române… Mai mult

Stiri

Oficial: Festivalurile Untold, Neversea și Electric Castle – nu se vor organiza în 2020

Vladimir Ionescu

Organizatorii Untold și Neversea au anunțat că festivalurile nu vor mai avea loc vara aceasta, iar persoanele care au cumpărat bilete au accesul asigurat la… Mai mult

Stiri

Contructorii de Autostrăzi cer Guvernului măsuri care să-i convingă pe românii întorși în timpul pandemiei să rămână în țară

Vladimir Ionescu

Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi (ARCA) cere patronatelor din construcții și autorităților măsuri pentru a-i convinge pe românii reveniți din străinătate în timpul pandemiei… Mai mult

Stiri

Secretarul general al ONU cere anchetarea violențelor poliției din SUA

Iulian Soare

Antonio Guterres (foto), secretarul general al ONU, a declarat luni că manifestaţiile trebuie să se desfăşoare în manieră paşnică şi violenţele comise de poliţie trebuie… Mai mult

Stiri

OMS: Criza Covid a perturbat grav tratarea celorlalte boli, mai ales în țările sărace

Iulian Soare

Pandemia Covid-19 a afectat semnificativ prevenirea și tratarea bolilor netransmisibile în spitale, mai ales în țările cu venituri reduse, arată un studiu al OMS ce… Mai mult

Stiri

ROPEPCA cere revizuirea ordonanței care blochează companiile rusești să cumpere participația Exxon în proiectul offshore Neptun

Razvan Diaconu

​Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră că OUG 27/2020 de modificare a Legii petrolului trebuie revizuită din cauză că ”dăunează… Mai mult

Europa

România alocă cele mai mici ajutoare familiale din UE, 104 euro / locuitor

Adrian N Ionescu

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană privind ajutoarele acordate anual famililor (beneficii sau prestaţii familiale), cu 104 euro pe cap de locuitor, de… Mai mult