România riscă să compromită trei dintre cele mai importante nominale al candidaturiii la Zona Euro: deficitul bugetului consolidat, inflația și dobânzile pe termen lung, potrivit lui Valentin Lazea, economistul şef al Băncii Naţionale a României
Cele trei criterii ar putea să nu mai fie îndeplinite de anul viitor, a spus Valentin Lazea, la o conferinţă pe tema „România şi aderarea la zona Euro”, organizată de Institutul European din România (IER) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Situaţia ar putea fi complicată de nerespectarea indicatorilor din tabloul de bord monitorizat de Comisia Europeană, care ar face ca „o eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro în viitorul apropiat ar fi respinsă din start”, potrivit oficialului citat de Agerpres.
„Cel mai mare pericol de depăşire îl reprezintă deficitul bugetului consolidat situat la nivelul limită de 3% din PIB şi care, conform prognozei Comisiei Europene, riscă să depăşească acest nivel mergând spre 3,9% la anul, dacă nu se iau măsuri compensatorii”, spune Valentin Lazea, citat de Mediafax.
Alte două criterii nominale sunt în pericol: cel referitor „la inflaţie, acel indice armonizat al preţurilor de consum, şi cel referitor la dobânzile pe termen lung. Criteriul legat de inflaţie este o ţintă mişcătoare care la nivelul lunii septembrie era de 1,5 puncte procentuale peste 0,4% care este media celor mai importante, cu alte cuvinte 1,9%”, a spus oficialul BNR.
Mai rămân două criterii nominale, care nu sunt, încă, puse în pericol: variația cursului leului de maxim +/- 15% îe o perioadă de 2 ani și ponderea de 60% a datoriei publice în PIB. Nu sunt de bun augur, însă orientarea BNR spre un curs valutar mai liber și nici creșterea costului finanțării statului.
Pe de altă parte, „continuarea relaxării fiscale şi salariale în anul 2018 va pune în pericol nu numai încadrarea în criteriile de convergenţă nominală, ci şi respectarea indicatorilor din tabloul de bord monitorizat de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European”, spune Valentin Lazea, citat de Agerpres.
„Dacă în 2014 şi 2015 România îndeplinea 13 din 14 indicatori ai tabloului de bord, situându-se la egalitate cu Cehia şi Polonia, dar mult mai bine decât toate statele vest europene, în prezent România îndeplineşte 12 criterii, pentru că indicele de preţuri imobiliare anul trecut a depăşit valoarea prag de 6%, iar în curând va îndeplini 11 criterii, deoarece indicele costului unitar cu forţa de muncă va depăşi anul acesta 12%. În aceste condiţii, o eventuală depunere a candidaturii de a adera la zona euro în viitorul apropiat ar fi respinsă din start”, conchide economistul şef al BNR.
Convergența reală
Totodată, conceptul de convergență reală înseamnă doar PIB pe cap de locuitor și nici nu este „un nou limbaj de lemn impus de Bruxelles, un fel de bruxelleză, care nu înseamnă mare lucru”, spune Valentin Lazea.
„Această convergenţă reală înseamnă lucruri foarte concrete, clare şi care beneficiază ţării care le aplică. Convergenţa reală presupune creşterea PIB-ului potenţial care, la rândul său, presupune reforme structurale care să maximizeze componentele care intră în PIB-ul potenţial, anume capitalul, forţa de muncă şi productivitatea totală a factorilor”, a explicat oficialul BNR
Numai o creştere economică bazată pe aceste trei componente – capital, forţă de muncă şi productivitatea totală a factorilor – este sănătoasă şi sustenabilă în timp, potrivit economistului citat.
„O creştere economică bazată numai pe stimuli fiscali, salariali şi monetari nu este sustenabilă şi, mai devreme sau mai târziu, este reversibilă. E pe deplin de înţeles această ambiţie de a arde etapele şi de a ajunge cu PIB-ul pe locuitor cât mai aproape de restul Europei, dar dacă această ardere a etapelor se face de o manieră nesustenabilă este ca un foc de paie care va dura un timp scurt şi apoi se va stinge”, a mai spus Valentin Lazea.
