La obiect

Pedeapsă cu închisoarea pentru întârzieri mari la plata taxelor reținute la sursă și pentru evaziune: Proiect depus de ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor a înregistrat la Senat un poriect pentru modificarea Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale și pentru creșterea ratei de colectare la… Mai mult

15.09.2019

La obiect

Parlamentul UE a desemnat echipa ce va negocia șefia Parchetului European

Parlamentul European și-a desemnat joi noua echipă pentru negocierea, cu Consiliul UE, a poziției de procuror-șef european. Mandatul celor trei europarlamentari este de a obține… Mai mult

12.09.2019

Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Cronicile

Valentin Boldeiu – UniCredit Ţiriac / Creditarea proiectelor europene: de ce băncile nu finanțează toate proiectele aprobate de AM-uri. Atenție la corecțiile financiare

de Anne-Marie Blajan 28.4.2015

vbScopul gestionării fondurilor europene pentru alocarea 2007-2013 trebuie să fie finalizarea implementării cu prioritate a proiectelor aflate in derulare, nu absorbţia în sine, spune, pentru cursdeguvernare.ro, Valentin Boldeiu (foto), coordonatorul fonduri europene la UniCredit Ţiriac Bank.

Ţinta de absorbţie de 80% este una care poate fi atinsă, estimează acesta, dar atrage atenţia şi asupra corecţiilor financiare care pot apărea şi după încheierea proiectelor, corecţii care pot duce la pierderi de bani.

Pentru perioada 2014-2020, acesta crede că alocarea banilor ar fi trebuit să pornească, la momentul deciziei, de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare, o analiză pe care autorităţile nu o au sau nu au făcut-o publică.

Corecţie financiară recentă estimată la circa un miliard de euro

Principala problemă pentru lunile din 2015 rămase în cheltuirea banilor europeni este finalizarea implementării proiectelor, spune coordonatorul fondurilor europene de la Unicredit Ţiriac. „Cred că singura soluţie este să se facă ce se poate face din fonduri europene, iar tot ceea ce rămâne de decontat după decembrie 2015 să se facă de la bugetul de stat”, spune Valentin Boldeiu.

La nivelul autorităţilor, ideea generală pare rata absorbţiei în sine, un coeficient care trebuie îndeplinit cu orice preț. Iar cea de 80% pare realistă, în opinia specialistului de la UniCredit Ţiriac. Însă atrage atenţia asupra unui lucru ce pare a fi uitat: „Mai există un aspect, rămânem în perioada de monitorizare, iar Comisia poate desemna misiuni de audit, în urma cărora poate decide corecţii. Am avut recent una, estimata la un  miliard de euro, pentru greşeli pe sistemul special, pe achiziţii publice, si nu pentru erori ale beneficiarilor (s.red.)”, spune Valentin Boldeiu.

Perioada 2014-2020 – întârzieri

Specialistul UniCredit Ţiriac crede că, pentru perioada bugetară 2014-2020, alocarea ar fi trebuit să plece de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare. UniCredit lucrează, în acest moment, la o astfel de analiză pentru a vedea rezultatele concrete: „vrem să vedem ce a însemnat perioada 2007-2013 din punctul de vedere al creşterii numărului locurilor de muncă, al creşterii cifrei de afaceri a companiilor, al creşterii numărului de utilaje, a capacităţii de producţie modernizată pentru clientii bancii care au implemeentat proiecte cu finantare nerambursabila”.

Valentin Boldeiu susţine că alocarea de a doar circa 10% din fondurile pentru exercițiul 2014-2020 pentru mediul privat este insuficientă, cu atât mai mult cu cât, din punctul de vedere al specialiştilor în fonduri europene, beneficiarii privaţi au performat mai bine în anterioara alocare bugetară. „Între beneficiarii publici şi cei privaţi este evidentă o diferenţă de viteză în implementarea proiectelor şi o diferenţă între efectele directe ale implementării acestora”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

Valentin Boldeiu crede că lucrurile sunt întârziate pentru perioada 2014-2020, că suntem deja aproape de mijlocul anului 2015 şi încă nu au început să fie atraşi banii europeni. „Am primit o veste bună, aceea referitoare la reportarea unor bani care trebuiau cheltuiţi în 2014 (aproximativ 3,11 miliarde de euro). Încă beneficiem de clemenţa Comisiei Europene şi de faptul că nu suntem singurii întârziaţi”, afirmă acesta.

De ce e nevoie în 2014-2020: instrumente financiare, garanţii

Sectorul bancar a susţinut de la început crearea unor instrumente financiare sustinute din alocarea bugetara 2014 – 2020, spune Valentin Boldeiu, însă autorităţile au fost iniţial reticente. Mai apoi, la insistenţele Comisiei Europene şi ale comisarului Corina Creţu, expertul UniCredit Ţiriac afirmă că se pare că vor exista alocări bugetare din POR si POC pentru astfel de instrumente financiare.

„Sectorul bancar a insistat pentru garanţii de portofoliu consistente din fonduri europene, derulate prin fonduri de garantare naţionale sau internaţionale. (…)Aş insista pe problema garanţiilor, mai ales pentru facilităţile de capital de lucru. Nevoile unei companii se concentrează asupra a două coordonate: nevoile de investiţii, tangibile şi intangibile, şi nevoia de capital de lucru.

Dacă pentru investiţii un beneficiar privat are mai multe surse de finanţare, în ceea ce priveşte finanţarea capitalului de lucru sunt probleme. Garanţiile sunt destul de sărace şi nu văd de ce statul nu ar susţine astfel de iniţiative”, spune specialistul de la instituţia bancară.

Banca şi autoritatea de management evaluează proiecte după criterii diferite

În perioada 2007-2013, băncile au fost criticate în piaţă de lipsă de implicare în proiecte cu fonduri europene, de lipsă de apetenţă pentru a da împrumuturi. Iar criza financiară a contribuit şi ea la reticenţa instituţiilor bancare.

Valentin Bordeiu însă recunoaşte că situaţia prin care a trecut întregul sistem fianciar mondial a determinat băncile să fie mai riguroase şi mai stricte în privinţa criteriilor de evaluare a proiectelor înainte de a acorda un credit pentru cofinanţarea acestora.

Totuşi, susţine acesta, ideea că băncile nu s-au implicat este doar un o fațetă a argumentatiei, parte a unei strategii de comunicare. „Tot la nivel de comunicare este si cealalta fațetă, cea care leaga problematica fondurilor europene în România de politic. S-a vorbit tot timpul că nu poţi accesa fonduri europene dacă nu dispui de suficient sprijin politic, despre faptul că politicul influenţează deciziile în ceea ce priveşte alocarea bugetară, cel putin pentru beneficiari publici. Reducerea decalajului de dezvoltare a Romaniei comparativ cu regiunile prospere din vestul Europei este o intreprindere care trebuie sa se fundeze in primul rand pe increderea reciproca intre toti actorii proiectelor de investitii cu finantare europena: autoritati, beneficiari, comunitati locale, fonduri  de garantare si, nu in ultimul rand, sectorul bancar”, argumentează specialistul de la UniCredit Ţiriac.

Pe de altă parte, beneficiarii privaţi au criticat lipsa de apetenţă pentru împrumuturi, iar explicaţia reprezentantului băncii se referă la proiectele care sunt propuse băncilor.

Spre deosebire de bănci, autorităţile de management privesc si alte aspecte când aprobă spre finanţare un proiect.

Dacă autorităţile de management se apleacă asupra aspectelor de eligibilitate a beneficiarului, a proiectului şi a cheltuielilor în sine, băncile privesc în ansamblu. Ele privesc istoricul beneficiarului – este foarte importantă experienţa pe care a avut-o în implementarea de astfel de proiecte, în proiecte de investiţii sau în domeniul în care se produce investiţia respectivă –,sunt atente inclusiv la la calibrarea corecta a valorii proiectului.

Am avut cazuri în care o companie care a avut un profit de 200.000 de lei a venit cu un proiect de 10 milioane de euro aprobat. În mod clar, nu are ce căuta la bancă”, spune Valentin Bordeiu.

Banca, explică acesta, se uită la rezultatele proiectelor, la ce se va obţine în urma unei investiţii din fonduri europene. „Noi considerăm fondurile nerambursabile ca fiind o diminuare a contribuţiei proprie a beneficiarilor la implementarea proiectelor”, spune Valentin Bordeiu.

Poate tocmai de aceea banca identifică mai multe feluri de beneficiari, iar şansele ca aceştia să obţină banii necesari cofinanţării sunt determinate şi de ceea ce îşi propun.

Există beneficiari care ştiu ce fac, vin la bancă şi spun că vor să facă investiţia indiferent dacă o fac cu credit bancar în întregime sau cu fonduri europene. Însă, din păcate, sunt şi beneficiari care vin şi te întreabă unde sunt fondurile europene. Nu este un scop în sine să faci proiecte cu fonduri europene. Sunt beneficiari care, dacă au un teren, au ceva cunoştinţe despre un anumit domeniu, cred că ar putea naşte idei de afaceri pe care să le ducă la bun sfârşit.

Locul acestora nu este ca parte într-un contract cu banca, chiar dacă vin cu un proiect aprobat de autoritatea de management”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

În alocarea 2014-2020, scopul tuturor, fie că este vorba despre beneficiari, bancă sau autorităţi de management ar trebui să fie, din acest punct de vedere, implementarea cu succes a proiectelor care genereaza valoare adaugata sustenabila atat pentru companiile respective, cat si pentru comunitatile in cadrul carora isi desfasoara activitatea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.4.2015

Lăsați un comentariu


Europa

Paradox: Numărul mașinilor diesel a crescut în UE cu 74% față de 2016, când a izbucnit scandalul Volkswagen

Iulian Soare

Numărul autovehiculelor diesel care circulă pe drumurile din Europa a ajuns la 51 de milioane, în creştere cu 74% comparativ cu 2016, anul în care… Mai mult

Europa

Agenția de turism Thomas Cook a intrat în insolvență

Vladimir Ionescu

Thomas Cook, cea mai veche agenție de turism din lume, cu o istorie de 178 de ani, a intrat luni în insolvență, transmite presa internațională.… Mai mult

Stiri

Benny Gantz a obţinut susţinerea pentru formarea unui nou guvern în Israel

Iulian Soare

Partidul israelian ”Lista arabă unită” (Joint List) a decis să îl susţină pe fostul şef al Statului major al armatei, Benny Gantz, pentru formarea unui… Mai mult

Stiri

Avertisment OMM: 2015-2019, cel mai călduros cincinal din istoria înregistrărilor meteorologice

Vladimir Ionescu

Intervalul 2015-2019 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de cinci ani din istoria înregistrărilor meteorologice, începute acum 150 de ani, potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite… Mai mult

Stiri

AmCham România anunță că nu e implicată în organizarea vizitei premierului Dăncilă în SUA

Vladimir Ionescu

Camera americană de comerţ din România (AmCham) nu este implicată în organizarea vizitei premierului Viorica Dăncilă în Statele Unite, potrivit unui comunicat transmis de organizaţie.… Mai mult

Stiri

CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de… Mai mult

Europa

Thomas Cook, cea mai veche agenţie de turism din lume, riscă să intre în faliment

Vladimir Ionescu

Șefii Thomas Cook se întâlnesc duminică cu băncile și investitorii pentru a decide dacă cea mai veche companie de turism din lume îşi mai poate… Mai mult