fbpx

Interviu

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În… Mai mult

06.06.2021

Analiză

Ponderea în PIB a exporturilor de mărfuri și servicii scade constant de 4 ani

În pofida indicatorilor relativ buni de creștere economică, dacă ar fi să urmărim doar avansul PIB, România a înregistrat încă din anul 2017 o scădere… Mai mult

03.06.2021

Evenimentul

PNRR – pe ce dăm (dacă luăm) 30 de miliarde de euro

Guvernul a prezentat miercuri, la 2 zile de la depunerea oficială a documentelor la Bruxelles, detaliile Planului Național de Relansare și Reziliență, un document de… Mai mult

02.06.2021

Just Business

Companiile antreprenoriale la Bursă: Valoarea totală s-a dublat față evaluările inițiale

Valoarea companiilor antreprenoriale listate la Bursa de Valori București (BVB) a crescut de 2,7 ori, în prezent, față de totalul capitalizărilor inițiale pe care le-au… Mai mult

01.06.2021

Valentin Boldeiu – UniCredit Ţiriac / Creditarea proiectelor europene: de ce băncile nu finanțează toate proiectele aprobate de AM-uri. Atenție la corecțiile financiare

de Anne-Marie Blajan 28.4.2015

vbScopul gestionării fondurilor europene pentru alocarea 2007-2013 trebuie să fie finalizarea implementării cu prioritate a proiectelor aflate in derulare, nu absorbţia în sine, spune, pentru cursdeguvernare.ro, Valentin Boldeiu (foto), coordonatorul fonduri europene la UniCredit Ţiriac Bank.

Ţinta de absorbţie de 80% este una care poate fi atinsă, estimează acesta, dar atrage atenţia şi asupra corecţiilor financiare care pot apărea şi după încheierea proiectelor, corecţii care pot duce la pierderi de bani.

Pentru perioada 2014-2020, acesta crede că alocarea banilor ar fi trebuit să pornească, la momentul deciziei, de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare, o analiză pe care autorităţile nu o au sau nu au făcut-o publică.

Corecţie financiară recentă estimată la circa un miliard de euro

Principala problemă pentru lunile din 2015 rămase în cheltuirea banilor europeni este finalizarea implementării proiectelor, spune coordonatorul fondurilor europene de la Unicredit Ţiriac. „Cred că singura soluţie este să se facă ce se poate face din fonduri europene, iar tot ceea ce rămâne de decontat după decembrie 2015 să se facă de la bugetul de stat”, spune Valentin Boldeiu.

La nivelul autorităţilor, ideea generală pare rata absorbţiei în sine, un coeficient care trebuie îndeplinit cu orice preț. Iar cea de 80% pare realistă, în opinia specialistului de la UniCredit Ţiriac. Însă atrage atenţia asupra unui lucru ce pare a fi uitat: „Mai există un aspect, rămânem în perioada de monitorizare, iar Comisia poate desemna misiuni de audit, în urma cărora poate decide corecţii. Am avut recent una, estimata la un  miliard de euro, pentru greşeli pe sistemul special, pe achiziţii publice, si nu pentru erori ale beneficiarilor (s.red.)”, spune Valentin Boldeiu.

Perioada 2014-2020 – întârzieri

Specialistul UniCredit Ţiriac crede că, pentru perioada bugetară 2014-2020, alocarea ar fi trebuit să plece de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare. UniCredit lucrează, în acest moment, la o astfel de analiză pentru a vedea rezultatele concrete: „vrem să vedem ce a însemnat perioada 2007-2013 din punctul de vedere al creşterii numărului locurilor de muncă, al creşterii cifrei de afaceri a companiilor, al creşterii numărului de utilaje, a capacităţii de producţie modernizată pentru clientii bancii care au implemeentat proiecte cu finantare nerambursabila”.

Valentin Boldeiu susţine că alocarea de a doar circa 10% din fondurile pentru exercițiul 2014-2020 pentru mediul privat este insuficientă, cu atât mai mult cu cât, din punctul de vedere al specialiştilor în fonduri europene, beneficiarii privaţi au performat mai bine în anterioara alocare bugetară. „Între beneficiarii publici şi cei privaţi este evidentă o diferenţă de viteză în implementarea proiectelor şi o diferenţă între efectele directe ale implementării acestora”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

Valentin Boldeiu crede că lucrurile sunt întârziate pentru perioada 2014-2020, că suntem deja aproape de mijlocul anului 2015 şi încă nu au început să fie atraşi banii europeni. „Am primit o veste bună, aceea referitoare la reportarea unor bani care trebuiau cheltuiţi în 2014 (aproximativ 3,11 miliarde de euro). Încă beneficiem de clemenţa Comisiei Europene şi de faptul că nu suntem singurii întârziaţi”, afirmă acesta.

De ce e nevoie în 2014-2020: instrumente financiare, garanţii

Sectorul bancar a susţinut de la început crearea unor instrumente financiare sustinute din alocarea bugetara 2014 – 2020, spune Valentin Boldeiu, însă autorităţile au fost iniţial reticente. Mai apoi, la insistenţele Comisiei Europene şi ale comisarului Corina Creţu, expertul UniCredit Ţiriac afirmă că se pare că vor exista alocări bugetare din POR si POC pentru astfel de instrumente financiare.

„Sectorul bancar a insistat pentru garanţii de portofoliu consistente din fonduri europene, derulate prin fonduri de garantare naţionale sau internaţionale. (…)Aş insista pe problema garanţiilor, mai ales pentru facilităţile de capital de lucru. Nevoile unei companii se concentrează asupra a două coordonate: nevoile de investiţii, tangibile şi intangibile, şi nevoia de capital de lucru.

Dacă pentru investiţii un beneficiar privat are mai multe surse de finanţare, în ceea ce priveşte finanţarea capitalului de lucru sunt probleme. Garanţiile sunt destul de sărace şi nu văd de ce statul nu ar susţine astfel de iniţiative”, spune specialistul de la instituţia bancară.

Banca şi autoritatea de management evaluează proiecte după criterii diferite

În perioada 2007-2013, băncile au fost criticate în piaţă de lipsă de implicare în proiecte cu fonduri europene, de lipsă de apetenţă pentru a da împrumuturi. Iar criza financiară a contribuit şi ea la reticenţa instituţiilor bancare.

Valentin Bordeiu însă recunoaşte că situaţia prin care a trecut întregul sistem fianciar mondial a determinat băncile să fie mai riguroase şi mai stricte în privinţa criteriilor de evaluare a proiectelor înainte de a acorda un credit pentru cofinanţarea acestora.

Totuşi, susţine acesta, ideea că băncile nu s-au implicat este doar un o fațetă a argumentatiei, parte a unei strategii de comunicare. „Tot la nivel de comunicare este si cealalta fațetă, cea care leaga problematica fondurilor europene în România de politic. S-a vorbit tot timpul că nu poţi accesa fonduri europene dacă nu dispui de suficient sprijin politic, despre faptul că politicul influenţează deciziile în ceea ce priveşte alocarea bugetară, cel putin pentru beneficiari publici. Reducerea decalajului de dezvoltare a Romaniei comparativ cu regiunile prospere din vestul Europei este o intreprindere care trebuie sa se fundeze in primul rand pe increderea reciproca intre toti actorii proiectelor de investitii cu finantare europena: autoritati, beneficiari, comunitati locale, fonduri  de garantare si, nu in ultimul rand, sectorul bancar”, argumentează specialistul de la UniCredit Ţiriac.

Pe de altă parte, beneficiarii privaţi au criticat lipsa de apetenţă pentru împrumuturi, iar explicaţia reprezentantului băncii se referă la proiectele care sunt propuse băncilor.

Spre deosebire de bănci, autorităţile de management privesc si alte aspecte când aprobă spre finanţare un proiect.

Dacă autorităţile de management se apleacă asupra aspectelor de eligibilitate a beneficiarului, a proiectului şi a cheltuielilor în sine, băncile privesc în ansamblu. Ele privesc istoricul beneficiarului – este foarte importantă experienţa pe care a avut-o în implementarea de astfel de proiecte, în proiecte de investiţii sau în domeniul în care se produce investiţia respectivă –,sunt atente inclusiv la la calibrarea corecta a valorii proiectului.

Am avut cazuri în care o companie care a avut un profit de 200.000 de lei a venit cu un proiect de 10 milioane de euro aprobat. În mod clar, nu are ce căuta la bancă”, spune Valentin Bordeiu.

Banca, explică acesta, se uită la rezultatele proiectelor, la ce se va obţine în urma unei investiţii din fonduri europene. „Noi considerăm fondurile nerambursabile ca fiind o diminuare a contribuţiei proprie a beneficiarilor la implementarea proiectelor”, spune Valentin Bordeiu.

Poate tocmai de aceea banca identifică mai multe feluri de beneficiari, iar şansele ca aceştia să obţină banii necesari cofinanţării sunt determinate şi de ceea ce îşi propun.

Există beneficiari care ştiu ce fac, vin la bancă şi spun că vor să facă investiţia indiferent dacă o fac cu credit bancar în întregime sau cu fonduri europene. Însă, din păcate, sunt şi beneficiari care vin şi te întreabă unde sunt fondurile europene. Nu este un scop în sine să faci proiecte cu fonduri europene. Sunt beneficiari care, dacă au un teren, au ceva cunoştinţe despre un anumit domeniu, cred că ar putea naşte idei de afaceri pe care să le ducă la bun sfârşit.

Locul acestora nu este ca parte într-un contract cu banca, chiar dacă vin cu un proiect aprobat de autoritatea de management”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

În alocarea 2014-2020, scopul tuturor, fie că este vorba despre beneficiari, bancă sau autorităţi de management ar trebui să fie, din acest punct de vedere, implementarea cu succes a proiectelor care genereaza valoare adaugata sustenabila atat pentru companiile respective, cat si pentru comunitatile in cadrul carora isi desfasoara activitatea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.4.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Andrei Rădulescu, BT: Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu

Alexandra Pele

Tendinţa descrescătoare pentru viteza de circulaţie a banilor, aflată la minime istorice în Statele Unite, susţine ipoteza şocului inflaţionist tranzitoriu, arată Andrei Rădulescu, directorul de… Mai mult

Stiri

Prognoză OECD: PIB-ul României va crește cu 6% în acest an

Alexandra Pele

Economia României ar urma să înregistreze un avans de 6% din PIB în acest an, respectiv 4,6% din PIB în 2022, reiese din cea mai… Mai mult

Europa

Grâul și porumbul de export s-au scumpit cu 10%, respectiv 29% față de anul trecut

Adrian N Ionescu

Cel mai exportat produs agricol al României, porumbul, s-a scumpit în Portul Constanța cu 29,7%. Prețul FOB al porumbului a crescut până la 214,12 euro… Mai mult

Europa

Raport SIPRI: Ritmul de reducere al arsenalelor nucleare a încetinit

Iulian Soare

Ritmul de reducere al numărului de arme nucleare din arsenalele din întreaga lume înregistrează o încetinire, în contextul în care puterile atomice îşi modernizează, iar… Mai mult

Stiri

Peste 8.000 de angajați din minerit vor fi disponibilizați cu plăți compensatorii – proiect OUG

Razvan Diaconu

Puțin peste 8.000 de angajați ai Complexurilor Energetice Oltenia și Hunedoara urmează să fie disponibilizați, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere… Mai mult

Europa

Referendum în Elveția: măsurile de reducere a emisiilor de cabon – respinse, monitorizarea antitero – extinsă

Iulian Soare

Peste 58% din alegători au votat, la referendumul organizat duminică în Elveția, o reglementare ce permite monitorizarea antitero extinsă, însă elvețienii au respins reducerea emisiilor… Mai mult

Stiri

Zece polițiști de la Serviciul Înmatriculări Timişoara, reținuți – acuzați de 384 de fapte de luare de mită

Vladimir Ionescu

Zece polițiști de la Serviciul de Înmatriculări Permise (SRPCIV), din cadrul Poliției Timișoara, au fost duși la audieri luni dimineață, fiind acuzați de luare de… Mai mult