Modifica setari cookieuri

Analiză

TVA: povestea pe care o spune calendarul de rambursare

Situația rambursărilor de TVA din ultimii 4 ani arată nu doar lipsa de predictibilitate a restituirilor de către stat, ci și ieșirea din orice logică… Mai mult

16.02.2020

Chestiunea

Taxele de mediu în România și în UE: ce propuneri pregătește Comisia

În plină dezbatere europeană pe marginea celui mai important subiect al momentului – Pactul ecologic european – România se vede obligată să își reanalizeze eficiența… Mai mult

16.02.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – scădere a inflației anuale la 3,6%

Creşterea preţurilor de consum în luna ianuarie 2020 a fost de 0,41%, similară cu cea din luna precedentă și sub jumătate din valoarea consemnată în… Mai mult

13.02.2020

La obiect

-2,3% la producția industrială pe 2019, după șapte luni consecutive pe minus din iunie încoace

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în decembrie 2019 o nouă scădere a producției industriale lunare, de -3,9% pe serie brută și -6,9%… Mai mult

12.02.2020

Cronicile

Valentin Boldeiu – UniCredit Ţiriac / Creditarea proiectelor europene: de ce băncile nu finanțează toate proiectele aprobate de AM-uri. Atenție la corecțiile financiare

de Anne-Marie Blajan 28.4.2015

vbScopul gestionării fondurilor europene pentru alocarea 2007-2013 trebuie să fie finalizarea implementării cu prioritate a proiectelor aflate in derulare, nu absorbţia în sine, spune, pentru cursdeguvernare.ro, Valentin Boldeiu (foto), coordonatorul fonduri europene la UniCredit Ţiriac Bank.

Ţinta de absorbţie de 80% este una care poate fi atinsă, estimează acesta, dar atrage atenţia şi asupra corecţiilor financiare care pot apărea şi după încheierea proiectelor, corecţii care pot duce la pierderi de bani.

Pentru perioada 2014-2020, acesta crede că alocarea banilor ar fi trebuit să pornească, la momentul deciziei, de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare, o analiză pe care autorităţile nu o au sau nu au făcut-o publică.

Corecţie financiară recentă estimată la circa un miliard de euro

Principala problemă pentru lunile din 2015 rămase în cheltuirea banilor europeni este finalizarea implementării proiectelor, spune coordonatorul fondurilor europene de la Unicredit Ţiriac. „Cred că singura soluţie este să se facă ce se poate face din fonduri europene, iar tot ceea ce rămâne de decontat după decembrie 2015 să se facă de la bugetul de stat”, spune Valentin Boldeiu.

La nivelul autorităţilor, ideea generală pare rata absorbţiei în sine, un coeficient care trebuie îndeplinit cu orice preț. Iar cea de 80% pare realistă, în opinia specialistului de la UniCredit Ţiriac. Însă atrage atenţia asupra unui lucru ce pare a fi uitat: „Mai există un aspect, rămânem în perioada de monitorizare, iar Comisia poate desemna misiuni de audit, în urma cărora poate decide corecţii. Am avut recent una, estimata la un  miliard de euro, pentru greşeli pe sistemul special, pe achiziţii publice, si nu pentru erori ale beneficiarilor (s.red.)”, spune Valentin Boldeiu.

Perioada 2014-2020 – întârzieri

Specialistul UniCredit Ţiriac crede că, pentru perioada bugetară 2014-2020, alocarea ar fi trebuit să plece de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare. UniCredit lucrează, în acest moment, la o astfel de analiză pentru a vedea rezultatele concrete: „vrem să vedem ce a însemnat perioada 2007-2013 din punctul de vedere al creşterii numărului locurilor de muncă, al creşterii cifrei de afaceri a companiilor, al creşterii numărului de utilaje, a capacităţii de producţie modernizată pentru clientii bancii care au implemeentat proiecte cu finantare nerambursabila”.

Valentin Boldeiu susţine că alocarea de a doar circa 10% din fondurile pentru exercițiul 2014-2020 pentru mediul privat este insuficientă, cu atât mai mult cu cât, din punctul de vedere al specialiştilor în fonduri europene, beneficiarii privaţi au performat mai bine în anterioara alocare bugetară. „Între beneficiarii publici şi cei privaţi este evidentă o diferenţă de viteză în implementarea proiectelor şi o diferenţă între efectele directe ale implementării acestora”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

Valentin Boldeiu crede că lucrurile sunt întârziate pentru perioada 2014-2020, că suntem deja aproape de mijlocul anului 2015 şi încă nu au început să fie atraşi banii europeni. „Am primit o veste bună, aceea referitoare la reportarea unor bani care trebuiau cheltuiţi în 2014 (aproximativ 3,11 miliarde de euro). Încă beneficiem de clemenţa Comisiei Europene şi de faptul că nu suntem singurii întârziaţi”, afirmă acesta.

De ce e nevoie în 2014-2020: instrumente financiare, garanţii

Sectorul bancar a susţinut de la început crearea unor instrumente financiare sustinute din alocarea bugetara 2014 – 2020, spune Valentin Boldeiu, însă autorităţile au fost iniţial reticente. Mai apoi, la insistenţele Comisiei Europene şi ale comisarului Corina Creţu, expertul UniCredit Ţiriac afirmă că se pare că vor exista alocări bugetare din POR si POC pentru astfel de instrumente financiare.

„Sectorul bancar a insistat pentru garanţii de portofoliu consistente din fonduri europene, derulate prin fonduri de garantare naţionale sau internaţionale. (…)Aş insista pe problema garanţiilor, mai ales pentru facilităţile de capital de lucru. Nevoile unei companii se concentrează asupra a două coordonate: nevoile de investiţii, tangibile şi intangibile, şi nevoia de capital de lucru.

Dacă pentru investiţii un beneficiar privat are mai multe surse de finanţare, în ceea ce priveşte finanţarea capitalului de lucru sunt probleme. Garanţiile sunt destul de sărace şi nu văd de ce statul nu ar susţine astfel de iniţiative”, spune specialistul de la instituţia bancară.

Banca şi autoritatea de management evaluează proiecte după criterii diferite

În perioada 2007-2013, băncile au fost criticate în piaţă de lipsă de implicare în proiecte cu fonduri europene, de lipsă de apetenţă pentru a da împrumuturi. Iar criza financiară a contribuit şi ea la reticenţa instituţiilor bancare.

Valentin Bordeiu însă recunoaşte că situaţia prin care a trecut întregul sistem fianciar mondial a determinat băncile să fie mai riguroase şi mai stricte în privinţa criteriilor de evaluare a proiectelor înainte de a acorda un credit pentru cofinanţarea acestora.

Totuşi, susţine acesta, ideea că băncile nu s-au implicat este doar un o fațetă a argumentatiei, parte a unei strategii de comunicare. „Tot la nivel de comunicare este si cealalta fațetă, cea care leaga problematica fondurilor europene în România de politic. S-a vorbit tot timpul că nu poţi accesa fonduri europene dacă nu dispui de suficient sprijin politic, despre faptul că politicul influenţează deciziile în ceea ce priveşte alocarea bugetară, cel putin pentru beneficiari publici. Reducerea decalajului de dezvoltare a Romaniei comparativ cu regiunile prospere din vestul Europei este o intreprindere care trebuie sa se fundeze in primul rand pe increderea reciproca intre toti actorii proiectelor de investitii cu finantare europena: autoritati, beneficiari, comunitati locale, fonduri  de garantare si, nu in ultimul rand, sectorul bancar”, argumentează specialistul de la UniCredit Ţiriac.

Pe de altă parte, beneficiarii privaţi au criticat lipsa de apetenţă pentru împrumuturi, iar explicaţia reprezentantului băncii se referă la proiectele care sunt propuse băncilor.

Spre deosebire de bănci, autorităţile de management privesc si alte aspecte când aprobă spre finanţare un proiect.

Dacă autorităţile de management se apleacă asupra aspectelor de eligibilitate a beneficiarului, a proiectului şi a cheltuielilor în sine, băncile privesc în ansamblu. Ele privesc istoricul beneficiarului – este foarte importantă experienţa pe care a avut-o în implementarea de astfel de proiecte, în proiecte de investiţii sau în domeniul în care se produce investiţia respectivă –,sunt atente inclusiv la la calibrarea corecta a valorii proiectului.

Am avut cazuri în care o companie care a avut un profit de 200.000 de lei a venit cu un proiect de 10 milioane de euro aprobat. În mod clar, nu are ce căuta la bancă”, spune Valentin Bordeiu.

Banca, explică acesta, se uită la rezultatele proiectelor, la ce se va obţine în urma unei investiţii din fonduri europene. „Noi considerăm fondurile nerambursabile ca fiind o diminuare a contribuţiei proprie a beneficiarilor la implementarea proiectelor”, spune Valentin Bordeiu.

Poate tocmai de aceea banca identifică mai multe feluri de beneficiari, iar şansele ca aceştia să obţină banii necesari cofinanţării sunt determinate şi de ceea ce îşi propun.

Există beneficiari care ştiu ce fac, vin la bancă şi spun că vor să facă investiţia indiferent dacă o fac cu credit bancar în întregime sau cu fonduri europene. Însă, din păcate, sunt şi beneficiari care vin şi te întreabă unde sunt fondurile europene. Nu este un scop în sine să faci proiecte cu fonduri europene. Sunt beneficiari care, dacă au un teren, au ceva cunoştinţe despre un anumit domeniu, cred că ar putea naşte idei de afaceri pe care să le ducă la bun sfârşit.

Locul acestora nu este ca parte într-un contract cu banca, chiar dacă vin cu un proiect aprobat de autoritatea de management”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

În alocarea 2014-2020, scopul tuturor, fie că este vorba despre beneficiari, bancă sau autorităţi de management ar trebui să fie, din acest punct de vedere, implementarea cu succes a proiectelor care genereaza valoare adaugata sustenabila atat pentru companiile respective, cat si pentru comunitatile in cadrul carora isi desfasoara activitatea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.4.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Profit de 6,4 miliarde de lei pentru băncile din România în 2019

Vladimir Ionescu

Sistemul bancar a încheiat 2019 cu un nivel al profitului de peste șase miliarde de lei, marje mari la dobânzi și o nouă scădere a… Mai mult

Stiri

OMS: Teama şi panica nu ajută în combaterea coronavirusului. În România, niciun alt test pozitiv

Vladimir Ionescu

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) cere oamenilor să îşi păstreze calmul cu privire la epidemia de Covid-19, iar guvernelor să fie pregătire să lupte pentru… Mai mult

Europa

Huawei deschide fabrică în Franța – investiție de 200 milioane euro

Iulian Soare

Huawei va construi prima fabrică din Europa în Franța, a anunțat joi președintele gigantului telecom chinez, Liang Hua, potrivit Business Insider. Liang Hua a precizat… Mai mult

Stiri

Radu Ioanid a fost acreditat ambasador al României în Israel

Victor Bratu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind numirea istoricului Radu Ioanid, în funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în Israel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele… Mai mult

Stiri

Apel al 50 de foști miniștri de Externe din UE: Europa să respingă planul de pace propus de Donald Trump pentru Orientul Apropiat

Iulian Soare

Un număr de 50 de foşti miniştri de externe sau înalți funcționari din diplomația statelor europene au lansat un apel public către liderii UE, cărora… Mai mult

Stiri

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Explicația specialiștilor

Alexandra Pele

România s-a împrumutat joi la dobânzi negative. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat o emisiune de certificate de trezorerie, în valoare de 150 de milioane… Mai mult

Europa

Microsoft anunță că nu-și va atinge țintele financiare din cauza epidemiei din China

Adrian N Ionescu

Microsoft se aşteaptă să nu-şi atingă ţinta de venituri pe segmentul de calculatoare personale, ca urmare a efectelor negative ale epidemiei coronavirus (COVID19) din China.… Mai mult