fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

Valentin Boldeiu – UniCredit Ţiriac / Creditarea proiectelor europene: de ce băncile nu finanțează toate proiectele aprobate de AM-uri. Atenție la corecțiile financiare

de Anne-Marie Blajan 28.4.2015

vbScopul gestionării fondurilor europene pentru alocarea 2007-2013 trebuie să fie finalizarea implementării cu prioritate a proiectelor aflate in derulare, nu absorbţia în sine, spune, pentru cursdeguvernare.ro, Valentin Boldeiu (foto), coordonatorul fonduri europene la UniCredit Ţiriac Bank.

Ţinta de absorbţie de 80% este una care poate fi atinsă, estimează acesta, dar atrage atenţia şi asupra corecţiilor financiare care pot apărea şi după încheierea proiectelor, corecţii care pot duce la pierderi de bani.

Pentru perioada 2014-2020, acesta crede că alocarea banilor ar fi trebuit să pornească, la momentul deciziei, de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare, o analiză pe care autorităţile nu o au sau nu au făcut-o publică.

Corecţie financiară recentă estimată la circa un miliard de euro

Principala problemă pentru lunile din 2015 rămase în cheltuirea banilor europeni este finalizarea implementării proiectelor, spune coordonatorul fondurilor europene de la Unicredit Ţiriac. „Cred că singura soluţie este să se facă ce se poate face din fonduri europene, iar tot ceea ce rămâne de decontat după decembrie 2015 să se facă de la bugetul de stat”, spune Valentin Boldeiu.

La nivelul autorităţilor, ideea generală pare rata absorbţiei în sine, un coeficient care trebuie îndeplinit cu orice preț. Iar cea de 80% pare realistă, în opinia specialistului de la UniCredit Ţiriac. Însă atrage atenţia asupra unui lucru ce pare a fi uitat: „Mai există un aspect, rămânem în perioada de monitorizare, iar Comisia poate desemna misiuni de audit, în urma cărora poate decide corecţii. Am avut recent una, estimata la un  miliard de euro, pentru greşeli pe sistemul special, pe achiziţii publice, si nu pentru erori ale beneficiarilor (s.red.)”, spune Valentin Boldeiu.

Perioada 2014-2020 – întârzieri

Specialistul UniCredit Ţiriac crede că, pentru perioada bugetară 2014-2020, alocarea ar fi trebuit să plece de la o analiză a rezultatelor perioadei bugetare anterioare. UniCredit lucrează, în acest moment, la o astfel de analiză pentru a vedea rezultatele concrete: „vrem să vedem ce a însemnat perioada 2007-2013 din punctul de vedere al creşterii numărului locurilor de muncă, al creşterii cifrei de afaceri a companiilor, al creşterii numărului de utilaje, a capacităţii de producţie modernizată pentru clientii bancii care au implemeentat proiecte cu finantare nerambursabila”.

Valentin Boldeiu susţine că alocarea de a doar circa 10% din fondurile pentru exercițiul 2014-2020 pentru mediul privat este insuficientă, cu atât mai mult cu cât, din punctul de vedere al specialiştilor în fonduri europene, beneficiarii privaţi au performat mai bine în anterioara alocare bugetară. „Între beneficiarii publici şi cei privaţi este evidentă o diferenţă de viteză în implementarea proiectelor şi o diferenţă între efectele directe ale implementării acestora”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

Valentin Boldeiu crede că lucrurile sunt întârziate pentru perioada 2014-2020, că suntem deja aproape de mijlocul anului 2015 şi încă nu au început să fie atraşi banii europeni. „Am primit o veste bună, aceea referitoare la reportarea unor bani care trebuiau cheltuiţi în 2014 (aproximativ 3,11 miliarde de euro). Încă beneficiem de clemenţa Comisiei Europene şi de faptul că nu suntem singurii întârziaţi”, afirmă acesta.

De ce e nevoie în 2014-2020: instrumente financiare, garanţii

Sectorul bancar a susţinut de la început crearea unor instrumente financiare sustinute din alocarea bugetara 2014 – 2020, spune Valentin Boldeiu, însă autorităţile au fost iniţial reticente. Mai apoi, la insistenţele Comisiei Europene şi ale comisarului Corina Creţu, expertul UniCredit Ţiriac afirmă că se pare că vor exista alocări bugetare din POR si POC pentru astfel de instrumente financiare.

„Sectorul bancar a insistat pentru garanţii de portofoliu consistente din fonduri europene, derulate prin fonduri de garantare naţionale sau internaţionale. (…)Aş insista pe problema garanţiilor, mai ales pentru facilităţile de capital de lucru. Nevoile unei companii se concentrează asupra a două coordonate: nevoile de investiţii, tangibile şi intangibile, şi nevoia de capital de lucru.

Dacă pentru investiţii un beneficiar privat are mai multe surse de finanţare, în ceea ce priveşte finanţarea capitalului de lucru sunt probleme. Garanţiile sunt destul de sărace şi nu văd de ce statul nu ar susţine astfel de iniţiative”, spune specialistul de la instituţia bancară.

Banca şi autoritatea de management evaluează proiecte după criterii diferite

În perioada 2007-2013, băncile au fost criticate în piaţă de lipsă de implicare în proiecte cu fonduri europene, de lipsă de apetenţă pentru a da împrumuturi. Iar criza financiară a contribuit şi ea la reticenţa instituţiilor bancare.

Valentin Bordeiu însă recunoaşte că situaţia prin care a trecut întregul sistem fianciar mondial a determinat băncile să fie mai riguroase şi mai stricte în privinţa criteriilor de evaluare a proiectelor înainte de a acorda un credit pentru cofinanţarea acestora.

Totuşi, susţine acesta, ideea că băncile nu s-au implicat este doar un o fațetă a argumentatiei, parte a unei strategii de comunicare. „Tot la nivel de comunicare este si cealalta fațetă, cea care leaga problematica fondurilor europene în România de politic. S-a vorbit tot timpul că nu poţi accesa fonduri europene dacă nu dispui de suficient sprijin politic, despre faptul că politicul influenţează deciziile în ceea ce priveşte alocarea bugetară, cel putin pentru beneficiari publici. Reducerea decalajului de dezvoltare a Romaniei comparativ cu regiunile prospere din vestul Europei este o intreprindere care trebuie sa se fundeze in primul rand pe increderea reciproca intre toti actorii proiectelor de investitii cu finantare europena: autoritati, beneficiari, comunitati locale, fonduri  de garantare si, nu in ultimul rand, sectorul bancar”, argumentează specialistul de la UniCredit Ţiriac.

Pe de altă parte, beneficiarii privaţi au criticat lipsa de apetenţă pentru împrumuturi, iar explicaţia reprezentantului băncii se referă la proiectele care sunt propuse băncilor.

Spre deosebire de bănci, autorităţile de management privesc si alte aspecte când aprobă spre finanţare un proiect.

Dacă autorităţile de management se apleacă asupra aspectelor de eligibilitate a beneficiarului, a proiectului şi a cheltuielilor în sine, băncile privesc în ansamblu. Ele privesc istoricul beneficiarului – este foarte importantă experienţa pe care a avut-o în implementarea de astfel de proiecte, în proiecte de investiţii sau în domeniul în care se produce investiţia respectivă –,sunt atente inclusiv la la calibrarea corecta a valorii proiectului.

Am avut cazuri în care o companie care a avut un profit de 200.000 de lei a venit cu un proiect de 10 milioane de euro aprobat. În mod clar, nu are ce căuta la bancă”, spune Valentin Bordeiu.

Banca, explică acesta, se uită la rezultatele proiectelor, la ce se va obţine în urma unei investiţii din fonduri europene. „Noi considerăm fondurile nerambursabile ca fiind o diminuare a contribuţiei proprie a beneficiarilor la implementarea proiectelor”, spune Valentin Bordeiu.

Poate tocmai de aceea banca identifică mai multe feluri de beneficiari, iar şansele ca aceştia să obţină banii necesari cofinanţării sunt determinate şi de ceea ce îşi propun.

Există beneficiari care ştiu ce fac, vin la bancă şi spun că vor să facă investiţia indiferent dacă o fac cu credit bancar în întregime sau cu fonduri europene. Însă, din păcate, sunt şi beneficiari care vin şi te întreabă unde sunt fondurile europene. Nu este un scop în sine să faci proiecte cu fonduri europene. Sunt beneficiari care, dacă au un teren, au ceva cunoştinţe despre un anumit domeniu, cred că ar putea naşte idei de afaceri pe care să le ducă la bun sfârşit.

Locul acestora nu este ca parte într-un contract cu banca, chiar dacă vin cu un proiect aprobat de autoritatea de management”, spune reprezentantul UniCredit Ţiriac.

În alocarea 2014-2020, scopul tuturor, fie că este vorba despre beneficiari, bancă sau autorităţi de management ar trebui să fie, din acest punct de vedere, implementarea cu succes a proiectelor care genereaza valoare adaugata sustenabila atat pentru companiile respective, cat si pentru comunitatile in cadrul carora isi desfasoara activitatea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.4.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

RePatriot Summit 2021 (30.09 – 03.10) unește Diaspora cu România. Perioada pentru aplicații este încă deschisă.

Redacţia

Între 30 septembrie și 3 octombrie are loc cea de-a VI-a Ediție a Summitului RePatriot, o inițiativă menită să strângă românii de pretutindeni și să… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen vine la București, dar după Congresul PNL

Victor Bratu

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la Bucureşti ca să marcheze aprobarea PNRR pe 27 septembrie, a anunțat vineri Dana Spinanţ, purtător de… Mai mult

Stiri

Peste 37% dintre românii cu „vârstă de muncă” nu au o ocupație plătită – INS

Adrian N Ionescu

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 de ani a fost de numai 67,5% în Trimestrul 2 din 2021. Rata de ocupare este… Mai mult

Europa

Reuters: Angela Merkel nu pleacă încă, rămâne interimar până la formarea unui nou guvern german

Razvan Diaconu

După 16 ani în fruntea guvernului federal de la Berlin, Angela Merkel nu candidează la alegerile germane din 26 septembrie. Asta nu înseamnă însă că… Mai mult

Stiri

Franța a suspendat 3.000 de cadre medicale nevaccinate anti-Covid

Razvan Diaconu

Mii de angajați din sectorul sanitar au fost suspendați în Franța din cauza faptului că nu s-au vaccinat antiCovid. Cei suspendați nu își vor mai… Mai mult

Stiri

Transportatorii vin cu camioanele în București pe 29 septembrie, în protest contra ANAF

Vladimir Ionescu

Membrii celor 7 asociații patronale ale transportatorilor rutieri din România vor protesta miercuri, 29 septembrie, inclusiv de la volanul a 500 de camioane, împotriva deciziilor… Mai mult

Europa

Scandal în finanțele internaționale: Actualul șef FMI, acuzat că a crescut artificial cifrele Chinei, Banca Mondială desființează rapoartele Doing Business 2018 – 2020

Iulian Soare

Lideri ai Băncii Mondiale, inclusiv fostul director executiv și actual director executiv FMI Kristalina Georgieva (foto), au aplicat „presiuni nejustificate” asupra personalului pentru a urca… Mai mult