Polonia şi Ungaria ar trebui să se adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta mecanismul ce leagă accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept, în loc să blocheze bugetul comunitar pe 2021-2027 şi planul de relansare, a declarat miercuri preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Oricine are încă îndoieli are o cale clară. Ei se pot adresa Curţii Europene de Justiţie pentru a cere să se pronunţe asupra noii reglementări”, a spus von der Leyen. „Acesta este locul unde în general sunt soluţionate divergenţele de opinii cu privire la texte legislative, şi nu pe seama milioanelor de cetăţeni europeni care aşteaptă urgent ajutorul nostru”, a adăugat ea.
Sugestia şefei Comisiei indică o posibilă cale luată în calcul de oficialii UE pentru a depăși blocajul generat de vetoul Varşoviei şi Budapestei. Opoziția celor două state a blocat adoptarea bugetului european de 1,8 trilioane de euro (2,14 trilioane de dolari) ce include şi fondurile de relansare în urma crizei generate de COVID-19.
„Vorbim aici despre încălcări ale statului de drept care ameninţă bugetul UE şi doar atât”, a spus Ursula von der Leyen miercuri, în cadrul unei dezbateri a Parlamentului European. „Este foarte dificil să ne imaginăm pe cineva din Europa care ar putea avea ceva împotriva acestui principiu”, a adăugat șefa Comisiei, citată de Reuters, agenție preluată de Agerpres.
Polonia şi Ungaria, care fac obiectul unor investigaţii oficiale din partea UE pentru afectarea independenţei magistraților și presiunile asupra mass-media şi a organizaţiilor neguvernamentale, se tem că să piardă accesul la zeci de miliarde de euro în următorii şapte ani din cauza încălcării unor valori europene.
„Să nu dăm ascultare argumentelor eronate. Dacă această propunere nu respectă Tratatul de la Lisabona, aşa cum pretinde (premierul ungar) Viktor Orban, să mergem la Curtea Europeană de Justiţie (…) Aici sunt soluţionate litigiile”, a insistat Ursula von der Leyen.
Și cetăţenii „Ungariei şi Poloniei” sunt afectaţi de acest blocaj, a adăugat ea.
Rezolvarea problemei este de asemenea în interesul Poloniei şi al Ungariei, care ar urma să primească unele dintre cele mai mari sume pe cap de locuitor de la UE, extrem de necesare pentru a ajuta economiile lor să depăşească efectele devastatoare ale pandemiei de COVID-19.
„Datorăm un răspuns rapid cetăţenilor, celor care au fost nevoiţi să-şi închidă restaurantele şi afacerile pentru binele tuturor, oamenilor care se tem pentru slujbele lor, inclusiv în Polonia şi în Ungaria”, a adăugat ea.
Ungaria şi Polonia s-au opus prin veto săptămâna trecută adoptării bugetului multianual şi planului de relansare europeană în semn de protest faţă de mecanismul care permite privarea lor de fonduri europene în cazul încălcării statului de drept.
Criticate cu regularitate de Bruxelles pentru reformele lor acuzate că subminează valorile democratice, Varşovia vede în acest mecanism de condiţionare a fondurilor europene de statul de drept o „luptă ideologică” împotriva „valorilor” sale, iar Budapesta are temeri că va fi sancţionată pentru politica sa „antiimigraţie”.
Or, problemele legate de societate, sănătate sau migraţie nu intră în sfera mecanismului contestat.
Textul prevede doar că, după stabilirea existenţei unei încălcări de către un stat cu un impact direct şi „suficient” asupra bugetului, Comisia propune declanşarea mecanismului, cele 27 de state având apoi o lună la dispoziţie pentru a adopta sancţiuni cu o majoritate calificată.
