Ursula von der Leyen, care va prelua la 1 noiembrie funcția de președinte al executivului Uniunii, dorește o abordare mai flexibilă în problema statului de drept din țările centrale și estice ale UE, considerând important ca în disputele cu Ungaria și Polonia „dezbaterile să devină mai obiective,” scrie Deutsche Welle.
„În statele central şi est-europene, mulţi au sentimentul că nu sunt pe deplin acceptaţi”, a declarat președintele Comisiei Europene, adăugînd: „Cu toţii trebuie să învăţăm că, deşi un stat de drept consolidat este scopul nostru, nimeni nu este perfect”.
Ea a explicat, în acest context, că se va recurge la sancţiuni financiare împotriva statelor membre doar în „ultimă instanţă, după ce au fost epuizate toate celelalte măsuri”.
Reamintim că în ultima parte a mandatului lui Jean-Claude Juncker s-a discutat intens introducerea unor sancțiuni financiare împotriva statelor care încalcă principiile statului de drept și chiar condiționarea fondurilor europene de respectarea acestor valori.
Mai mult, miercuri, Comisia Europeană a decis o serie de măsuri menite să consolideze statul de drept în Europa, măsuri care se referă nu doar la ”copiii problemă” proaspăt aderați.
În ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unei serii de provocări legate de statul de drept în Uniunea Europeană, venite dinspre Polonia, Ungaria și România. Dintre cele trei, doar România avea activat un Mecanism de monitorizare a funcționării justiției.
Cea mai importantă decizie este aceea de a institui ”un ciclu de evaluare a statului de drept”, care să includă un raport anual privind statul de drept vizând toate statele membre UE.
Acest sistem suplimentar, afirmă Comisia Europeană, va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar.
