fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Ce se anunță pe piața muncii după creșterea numărului de șomeri ai crizei: domeniile cele mai afectate și problemele statului

Numărul șomerilor indemnizați a crescut în trei luni, de la sfârșitul lunii februarie și până la 1 iunie, cu 20.260 persoane,  până la 77.096, conform… Mai mult

14.07.2020

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

Uniunea Europeană în fața unui moment istoric: Summitul de la Vilnius

de Adrian Marius Dobre 18.10.2013

Summitul de la Vilnius sau Summitul Parteneriatului Estic va avea loc in luna noiembrie, a.c. si este considerat a fi un punct de cotitura in Politica de Vecinatate Estica a Uniunii Europene, un moment istoric in care deciziile luate vor defini regiunea din punct de vedere geostrategic si geoeconomic.

De la infiintarea Parteneriatului Estic s-a consfintit competitia geostrategica regionala, o competitie pe care din pacate Uniunea nu si-a asumat-o integral, reusind sa inregistreze cel putin doua esecuri concrete in cazul Belarusului si al Armeniei, un semiblocaj in cazul Azerbaidjanului, precum si o situatie incerta in cazul Georgiei.

Belarusul reprezinta o poarta de intrare a Vestului catre Federatia Rusa si a Federatiei Ruse catre Vest. S-a pierdut astfel un punct strategic important.

De asemenea, Azerdaidjan este o tara cheie, o tara cu multe resurse, cu un potential energetic imens, care nu se sensibilizeaza la discursurile populiste europene. Este o zona strategica in Caucazul de Sud si singura tara care mai poate fi in aceasta regiune un aliat al Europei, fiind si vecina cu Turcia pe o granita importanta.

Summitul de la Vilnius – mize si posibile efecte

Summitul de la Vilnius din noiembrie 2013 are o miza cruciala pentru stabilitatea si securitatea regiunii. De aceste decizii care se vor lua peste aproximativ o luna in Lituania depinde arondarea Ucrainei Estului sau Vestului, clarificarea unei pozitii in ceea ce priveste Georgia si bineinteles vom vedea daca Republica Moldova va primi gestul de incurajare in demersul pro-european, acela al semnarii Acordului de Asociere.

Aceste Acorduri de Asociere reprezinta garantia statelor de a se inscrie pe un parcurs european, de a imbratisa valorile europene, statul de drept, practicile democratice, de a realiza reforme de modernizare si, cel mai important, de a intra intr-un spatiu de liber schimb. Mai mult este confirmarea ca aceste state intra sub umbrela europeana si nu sub cea eurasiatica sustinuta si promovata de Federatia Rusa.

Pentru aceste state etapa Vilnius si parafarea Acordurilor de Asociere semnifica inceperea unui drum ireversibil, o decizie geostrategica in egala masura si pentru Uniunea Europeana si capacitatea acesteia de a se erija ca o putere regionala si un actor mondial activ in politica internationala.

Agenda de politica externa si de securitate a Uniunii ar trebui sa aiba ca prioritate in aceasta perioada Politica de Vecinatate Estica si sa puncteze cat mai mult la reuniunea de la Vilnius. Parteneriatul Estic are nevoie de succes pentru ca in schimb, fara Ucraina si Republica Moldova, aceasta initiativa ar ramane fara obiectivul pentru care a fost lansata.

Miza este mare, atat din punct de vedere al echilibrului geopolitic si geostrategic in regiune, cat si din perspectiva colaborarii economice. Acordurile de Asociere creeaza un cadru de colaborare, dar in acelasi timp si o zona de comert liber cu oportunitati, cu o concurenta mai mare, cu piete noi de desfacere pentru IMM-urile europene. Pentru statele ce vor achiesa la zona europeana de liber schimb impactul va fi major, acestea urmeaza sa isi schimbe modul de perceptie si o noua abordare a politicilor economice.

Avand in vedere pozitionarea Federatiei Ruse, prioritatea summitului o reprezinta Ucraina, iar Republica Moldova este elementul complementar al strategiei in regiune, fara de care proiectul nu va putea fi considerat un succes.

In urma pozitiilor declarate si asumate de statele membre al Uniunii Europene, dar si de catre Federatia Rusa, sansele sunt mai mari pentru Republica Moldova decat pentru Ucraina. Blocarea Ucrainei se realizeaza din considerente ce tin de jocul geopolitic, de traseul de export si de importul de minerale al liderului informal al UE, Germania.

Germania se tine strans de pretextul gratierii fostului prim-ministru Iulia Timoshenko. Poate fi, intr-o oarecare masura, justificat sau nu, dar nu suficient pentru a reprezenta o scuza plauzibila in blocarea Ucrainei in mersul ei catre Vest.

In mod cert, dupa ratificare, exportul valorilor europene catre Ucraina se va putea face mult mai facil. Bascularea ei spre Federatia Rusa va face insa imposibila asumarea de catre Ucraina a valorilor europene.

Urgenta incheierii acestor Acorduri vine in mod evident din teama ca aceste tari nu vor mai putea rezista presiunilor ce vin din est si ar putea fi atrase de forta Uniunii Vamale Eurasiatice. Problemele sau dificultatile pot surveni si pe parcurs, chiar dupa ratificarea Acordului de Asociere.

Totusi este important ca UE sa inceapa sa gandeasca si sa actioneze in termeni corecti geopolitici si geostrategici. Acest lucru se poate traduce printr-o politica externa a UE unitara, vizionara si in primul rand coordonata. O politica externa a INTREGII Uniuni Europene care ar trebui sa prevaleze politicii externe individuale ale statelor membre.

In acest mod UE se va putea constitui in mod firesc ca fiind o voce puternica in arena internationala.

Un posibil esec de politica externa a UE la Summitul de la Vilnius va arunca Ucraina, Republica Moldova si celelalte state ale Parteneriatului Estic in ograda Uniunii Eurasiatice, ceea ce inseamna de facto refacerea geopolitica si geostrategica a Imperiului Rus. Un imperiu in care, in mod evident, Ucraina va fi „cireasa de pe tort”.

In afara de faptul ca toate eforturile interne ale acestor state de a se aseza cu fata catre Vest vor fi ruinate, vom asista – in cazul unui posibil esec pe care nu il dorim – la o schimbare profunda a paradigmei de putere pe „continentul eurasiatic”.

O schimbare de paradigma care va crea imense dificultati si careia, atat UE cat si cvasitotalitatea statelor central si est europene, inclusiv Romania, nu sunt pregatite sa ii faca fata si nu o doresc.

***
Adrian Marius Dobre este Secretar general al Institutului Social Democrat ”Ovidiu Șincai” și vicepreședinte al Camerei de Comerț România-Marea Britanie

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.10.2013

Lăsați un comentariu


Europa

Întârzierea exploatării gazelor din Marea Neagră provoacă dezinteresul clienţilor gazoductului BRUA: câștigă Ungaria

Adrian N Ionescu

Compania FGSZ, operatorul sistemului național maghiar de transport de gaze naturale, a luat decizia finală de a nu investi în construcția secțiunii maghiare spre Austria… Mai mult

Stiri

Experți OMS: Rata de mortalitate în cazurile Covid-19 este de 0,6%

Razvan Diaconu

Procentul persoanelor care mor după contractarea coronavirusului ce provoacă boala COVID-19 este, potrivit unor studii ştiinţifice, de 0,6 la sută, o cifră “încă foarte mare”,… Mai mult

Europa

România primește peste 25.000 de flacoane de Remdesivir din achiziția făcută la nivel UE

Vladimir Ionescu

România va primi 25.157 flacoane Veklury (Remdesivir) pentru tratarea pacienților cu Covis -19 eligibili, în cadrul contractului finanțat și semnat de Comisia Europeană cu compania… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de elevi germani au început luni școala, alte milioane o încep săptămâna viitoare

Iulian Soare

Peste 152.000 de elevi au revenit luni la şcoală în nordul Germaniei, în landul Mecklenburg-Pomerania de vest, primul din cele 16 landuri unde se încheie… Mai mult

Stiri

Goana după aur: Numai de la BCR s-au cumpărat 422 kg de aur în prima jumătate a anului – de trei ori mai mult decât în 2019

Adrian N Ionescu

Numai de la Banca Comercială Română românii au cumpărat 422 de kilograme de aur financiar fizic, în valoare de 86 de milioane de lei, în… Mai mult

Stiri

Patronat: Un absolvent de şcoală profesională e angajat cu 4.000 de lei brut, un absolvent de facultate cu 2.230 de lei brut

Vladimir Ionescu

Un electrician proaspăt absolvent de şcoală profesională se angajează cu un salariu brut de minim 3.500 – 4.000 de lei pe lună, în timp ce… Mai mult

Stiri

Cazările în unităţile turistice din România au scăzut cu 75% în iunie

Adrian N Ionescu

Numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2020 (334.000) a fost cu 74,5% mai mic faţă de cel din luna iunie… Mai mult