marți

9 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 aprilie, 2011

MADRID

Evenimentul care a confiscat atenţia publică a Europei este nunta regală din sânul familiei britanice şi pregătirea ei – „nunta secolului”, fastuoasă, elegantă, celebrată pe străzile Londrei de un milion de oameni şi urmărită la televizor de aproape 2 miliarde. Cealaltă faţă a săptămânii: Grecia, Portugalia şi Irlanda, ca şi Spania, se luptă în continuare cu deficitele bugetare mari, cu datoriile publice imense şi cu măsurile de austeritate pe care trebuie să le impună populaţiei. Celelalte „mărunţişuri”: europenii au comemorat 25 de ani de la expozia nucleară de la Cernobâl, în Ucraina (pe atunci parte a URSS), iar francezii şi italienii se luptă în continuare cu imigranţii tunisieni, dorind să impună controlul la graniţe, pentru a stopa imigraţia ilegală.

Luni, 25 aprilie

  • Mii de francezi şi germani au început săptămâna cu proteste antinucleare. Marşurile au fost organizate pe câteva poduri de pe râul Rhine, între Franţa şi Germania, şi în zona centralelor nucleare germane. Evenimentele au avut loc cu ocazia comemorării a 25 de ani de la dezastrul nuclear de la Cernobâl, în Ucraina. Demonstranţii au purtat bannere pe care erau scrise sloganuri antinucleare şi au strigat “Cernobâl, Fukushima, să nu se repete niciodată!”
  • Premierul Italian Silvio Berlusconi a aprobat, în aceeaşi zi, folosirea forţelor aeriene ale ţării sale în misiunea NATO din Libia. Italia este pregătită să tragă asupra unor ţinte din Libia, luând parte la acţiunile militare aeriene, a explicat oficialul de la Roma. Berlusconi a anunţat decizia pe care a luat-o, după o discuţie telefonică cu preşedintele SUA Barack Obama, urmând să discute personal şi cu alţi lideri europeni pe această temă.

Marţi, 26 aprilie

  • Preşedintele rus Dimitri Medvedev vrea noi reguli internaţionale în privinţa securităţii uzinelor nucleare. Aceste reguli ar permite dezvoltarea necesară în domeniul energiei nucleare, a spus el. Medvedev a făcut aceste declaraţii în timpul unei vizite efectuate în premieră la Cernobâl de către un şef de stat rus, în ultimii 20 de ani. El a participat, împreună cu omologul său ucrainean Viktor Yanukovici, la ceremoniile de comemorare a celui mai mare accident nuclear din lume, care a avut loc în 1986.
  • Belgienii au marcat un an fără guvern. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, fost premier belgian, a numit impasul politic al ţării sale “extrem de nefericit”. El a declarat pentru presa germană că Belgia are nevoie de un guvern complet, cât mai curând posibil, pentru a decide asupra politicilor sale economice. Prim-ministrul interimar Yves Leterme a spus că mai e nevoie de încă trei luni pentru formarea unei coaliţii de guvernământ. Leterme a fost numit prim-ministru în noiembrie 2009, dar a demisionat în aprilie 2010, după ce guvernul său a căzut, iar acum este premier temporar, până la formarea guvernului.
  • Deficitul bugetar al Greciei a fost revizuit la 10,5% din PIB-ul său anual. Cifrele sunt mai proaste decât cele estimate anterior, de 9,6%, şi cu mult peste ţinta de 8% agreată de autorităţile de la Atena, ca parte a pachetului financiar împrumutat de la UE şi FMI. Datele au fost publicate de Eurostat, fiind statistici oficiale ale datoriilor publice ale ţărilor UE. Nivelurile datoriei greceşti cresc în fiecare lună, în ciuda măsurilor de austeritate luate de guvern, atât în domeniul reducerilor bugetare, cât şi în cel al creşterii taxelor, cerute de creditori externi. Măsurile au dus la scăderea deficitului guvernului de la 15,4% din PIB cât era în 2009, dar nu au reuşit să atingă toate ţintele propuse. În 1 mai, sindicatele au programat, din nou, mintinguri de amploare la Atena, fiind paralizate traficul feroviar, aerian şi naval.

Miercuri, 27 aprilie

 

  • Poliţia din Paris a arestat 60 de imigranţi ilegali, cei mai mulţi dintre ei fiind tunisieni, în timp ce autorităţile franceze cer reintroducerea unor controale mai stricte la graniţe. Suspecţii arestaţi erau şi din Egipt, Libia şi Algeria şi au fost reţinuţi pentru că “au încălcat legile rezidenţei”. Franţa este o destinaţie preferată de imigranţii nord-africani, pentru că mulţi dintre ei vorbesc limba franceză. Cu doar o zi înainte, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul italian Silvio Berlusconi au cerut revizuirea tratatului Schengen. La un summit în Roma, cei doi lideri au spus că tratatul semnat în 1995 trebuie revizuit şi trebuie încheiate urgent acorduri de repatriere cu ţările africane, astfel încât imigranţii ilegali să poată fi trimişi înapoi acasă. “Vrem ca Schengen să supravieţuiască, dar pentru asta tratatul trebuie reformat”, spune Sarkozy. “Credem în libera circulaţie, dar credem şi într-un stat de drept cu anumite reguli”, a mai spus liderul francez.

Joi, 28 aprilie

  • Câteva state membre UE – Germania, Olanda, Grecia şi Malta – sunt pregătite să susţină propunerea Italiei şi Franţei de reinstalare a controlului la frontiere, dar vorbesc, în acelaşi timp, despre ”o Europă deschisă”. “Dacă sistemul Schengen poate fi îmbunăţăţit, este foarte bine şi ar trebui s-o facem, dar libera circulaţie în Europa este o realizare prea importantă şi nu poate fi subiect de renegociere”, a apreciat ministrul german de externe Guido Westerwelle. La rândul său, ministrul olandez pentru imigraţie, Gerd Leers, se opune unei simple reinstalări a controlului la graniţe, dar este deschis către o dezbatere privind îmbunătăţirea sistemului Schengen, pentru combaterea imigraţiei ilegale, în special în timpul revoltelor. Malta şi Grecia au subliniat necesitatea ca statele membre UE să fie solidare cu ţările din sudul continentului. Malta, o insulă mediteraneană mică, se confruntă deseori cu problema imigranţilor africani, iar Grecia se străduieşte să-şi securizeze graniţa cu Turcia.
  • India va opta între două avioane de luptă europene pentru un contract în valoare de 11 miliarde de dolari, eliminând din competiţie două companii americane rivale şi alte două europene. Ministerul lindian al apărării a anunţat că au rămas în competiţie aparatul realizat de firma pan-europeană Eurofighter şi Rafale al francezilor de la Dessault, în defavoarea Boeing şi Lockheed Martin. Ambasadorul american în India s-a declarat profund dezamăgit de decizia autorităţilor indiene. Celelalte două avioane europene eliminate au fost suedezul Saab şi rusescul MiG35.


    Vineri, 29 aprilie

  • Prinţul William de Wales al Marii Britanii şi Catherine Middleton s-au căsătorit, vineri, la Londra, într-o ceremonie religioasă organizată la catedrala Westminster Abbey, în prezenţa a 1.900 de persoane. Ei au fost întâmpinaţi şi aplaudaţi de aproape un million de oameni pe străzi, jumătate dintre aceştia aflându-se în faţa Palatului Buckingham, în timp de avioanele RAF au survolat zona, în onoarea cuplului regal. Mireasa a devenit Ducesa de Cambridge, iar soţul ei Duce de Cambridge. Regina Elisabeta a II-a a găzduit apoi o recepţie la care au participat 650 de invitaţi, iar seara a avut loc o petrecere mai restrânsă, la care au fost invitate doar 300 de persoane.
  • Un tribunal francez a decis schimbarea sentinţei de condamnare la închisoare a fostului ministru de interne Charles Pasqua în cazul privind traficul de arme din Angola, în anii ’90. Pasqua (84 de ani) a fost închis timp de un an pentru afacerea Angola, cu doi ani de închisoare cu suspendare. Tribunalul a redus de asemenea pedeapsa cu închisoarea a omului de afaceri israeliano-rus Arkady Gaydamak şi a magnatului francez Pierre Falcone, în acelaşi caz. Procesul se referea la vânzarea ilegală de arme în Angola, în timpul războiului civil din această ţară. Acuzaţiile priveau vânzarea unor arme sovietice în valoare de 790 milioane de dolari, o afacere ce a implicat politicieni şi oameni de afaceri, 42 de persoane fiind acuzate în acest caz.
  • Veşti proaste vin din Spania, unde şomajul a crescut din nou, ajungînd la cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, 4,9 milioane de oameni sunt luaţi în evidenţă ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Rata şomajului în Spania este cea mai ridicată din toate ţările UE. Şomajul a ajuns în primele trei luni ale anului 2011 la 21,3%, de la 20,3% în trimestrul anterior. Economia spaniolă a fost lovită de recesiune şi de datorii publice mari. Guvernul de la Madrid a impus măsuri severe pentru reducerea acestor datorii publice, dar nu se aşteaptă ca economia să creeze noi locuri de muncă până la finalul acestui an, cel mai devreme. “Sperăm că acesta este un vârf al şomajului. Nu cred că situaţia se va îmbunăţi semnificativ în următoarele luni, dar cel puţin se va stabiliza”, spunea Tullia Bucco, un economist al Unicredit.


Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Creșterea nevoii de finanțare a companiilor a fost principalul motor al creditării din S1 al anului, marile bănci prezente pe piața locală reușind să marcheze profituri în creștere.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: