fbpx

Chestiunea

De unde ni se trage: avem cei mai puțini absolvenți specializați în Educație din UE. Cum stăm la alte domenii

România are cei mai puțini absolvenți specializați în educație din UE raportat la mărimea populației rezidente, potrivit datelor publicate de Eurostat. Din distribuția absolvenților de… Mai mult

22.11.2020

La obiect

Legislație de mare impact pusă în dezbatere: Cum va funcționa în România sistemul de garanție-returnare care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022

Începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi… Mai mult

19.11.2020

La obiect

DOCUMENT / Strategia energetică – Principalele prevederi: 3 ținte esențiale, 6 direcții de investiții, 8 obiective

Ministerul Economiei și Energiei (MEEMA) propune o ordonanță de urgență prin care să se ocolească Parlamentul pentru aprobarea „formei finale” a Strategiei energetice a României… Mai mult

19.11.2020

Chestiunea

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională… Mai mult

19.11.2020

Ungaria și Polonia blochează adoptarea Bugetului multianual UE și a Pachetului de revenire economică

de Iulian Soare , 16.11.2020

Ungaria și Polonia au blocat luni procesul de adoptare al bugetului 2021-2027 al Uniunii Europene și a Fondului de revenire economică propus de către Comisia Europeană din cauza faptului că acesta are inclusă o clauză care condiționează accesul la fonduri europene de respectarea principiilor statului de drept, anunță Reuters.

Ambasadorii statelor membre la UE s-au reunit luni la Bruxelles pentru a aproba compromisul atins de Consiliu cu Parlamentul European în privința bugetului de 1,8 trilioane euro pentru următorii 7 ani, dar nu au reușit să facă asta din cauza veto-ului exprimat de Ungaria și Polonia.

Președinția germană a Consiliului UE a anunțat că ambasadorii au aprobat condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept (în varianta de compromis acceptată de Consiliu) pentru că procedura de adoptare cere majoritatea calificată, iar opoziția manifestată de Varșovia și Budapesta nu a putut împiedica decizia.

(Citiți și ”Fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept – acord între Parlamentul European și Consiliul UE”)

Când a venit însă rândul votului pe bugetul multianual, care prevede unanimitate pentru aprobare, ”două state membre au exprimat rezerve”, transmite comunicatul președinției germane citat de Reuters.

Guvernele Poloniei și Ungariei sunt împotriva condiționării accesului la fondurile UE, ambele state fiind în prezent formal cercetate pentru subminarea independenței justiției, a mass-media și ONG-urilor. În situația în care UE va aproba condiționarea accesului la bani europeni ambele state riscă să piardă fonduri totale de miliarde euro.

(Citiți și: ”Ungaria anunță oficial că respinge bugetul multianul UE din cauza accesului condiționat la fonduri”)

Înaintea reuniunii de luni, Ungaria și Polonia au anunțat oficial că vor bloca adoptarea bugetului multianual din cauza prevederilor vizând statul de drept. Cum bugetul multianual nu poate fi adoptat decât prin vot unanim, cele 2 state este-europene au în acest moment puterea de a elimina cu totul clauza de condiționalitate sau de a o modifica substanțial.

De cealaltă parte, Ungaria și Polonia vor fi acuzate că întârzie nepermis demararea planului de redresare econonomică, planificat inițial să devină operațional la jumătatea anului 2021.

”Nimeni nu trebuie să se teamă de nimic dacă respectă principiile statului de drept. Dar să refuzi întregii Europe accesul la finanțare de criză este complet iresponsabil”, a scris pe Twitter Manfred Weber, liderul PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.

Ce nemulțumește Ungaria și Polonia – exemple de încălcare a valorilor comune

Europarlamentarii au reuşit, la începutul lunii noiembrie, să se asigure că mecanismul de condiționare nu este aplicat doar când fondurile UE sunt folosite în alte scopuri, cum ar fi cazuri de corupţie sau fraudă.

Decizia politică este ca mecanismul să fie aplicat şi în ”aspectele sistemice corelate cu valorile fundamentale ale UE pe care toate statele membre trebuie să le respecte”, cum ar fi libertatea, democraţia, egalitate şi respectarea drepturilor omului inclusiv drepturile minorităţilor.

Negociatorii Parlamentului European au reuşit să introducă în acord un articol specific care clarifică cu câteva exemple aspectele care ţin de încălcarea valorilor comune: situaţiile care ameninţă independenţa sistemului judiciar sau eşuarea în a corecta decizii arbitrare sau injuste şi limitarea mijloacelor legate de îndreptare.

Mecanismul conține și o importantă latură preventivă: nu doar că acesta poate fi declanşat când încălcarea afectează direct bugetul, dar şi când există un risc serios că s-ar putea întâmpla acest lucru.

Decizia în Consiliu, tot cu majoritate calificată

Timpul în care instituţiile UE vor trebui să reacționeze împotriva unui stat membru, dacă sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept, a fost redus la un maxim de 7-9 luni (comparativ cu 12-13 luni, cum a fost iniţial cerut de Consiliul UE).

Comisia, după ce stabileşte că există o încălcare, va propune declanşarea mecanismului de condiţionare împotriva unui guvern al unui stat membru al UE. Consiliul va avea o lună la dispoziţie să adopte măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepţionale), iar decizia va fi luată printr-o majoritate calificată.

Propunerea mai radicală- aceea ca o sancțiune să poată fi blocată prin decizie luată cu majoritate calificată- a fost respinsă la negocieri.

Comisia îşi va folosi drepturile de a convoca Consiliul pentru a se asigura că se respectă termenul limită.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2020

Lăsați un comentariu


Europa

MAE condamnă acțiunile lui Igor Dodon din Republica Moldova: statul de drept, grav afectat

Razvan Diaconu

România “condamnă” “modul netransparent şi contrar practicilor democratice” în care au acţionat, la 3 decembrie, în Parlamentul de la Chişinău, PSRM şi Platforma “Pentru Moldova”,… Mai mult

Europa

Recep Tayyip Erdogan: Macron este o povară pentru Franța. Sper să scape de el cât de curând posibil

Iulian Soare

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat, vineri, că speră ca Franța să scape în curând de președintele Emmanuel Macron, pe care l-a descris drept… Mai mult

Stiri

Strategia României de vaccinare anti-Covid/ Detalii oficiale și obiectivul: imunizarea a 60 -70% din populație, în 6 luni de la sosirea primelor flacoane

Vladimir Ionescu

Vaccinarea a 60 – 70% din populație, în șase luni de la sosirea primului lot de vaccinuri anti-Covid, este ținta anunțată vineri de Valeriu Ghoerghiță,… Mai mult

Stiri

Trenurile între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni circulă începând cu 12 decembrie

Vladimir Ionescu

Trenurile vor începe să circule pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Henri Coandă începând cu 12 decembrie, a anunțat CFR Infrastructură. Un număr de 72 de… Mai mult

Europa

Comisarul european pentru buget: Bruxelles este pregătit să elimine Polonia și Ungaria din fondul de redresare post-pandemie

Vladimir Ionescu

Johannes Hahn (foto), comisarul european pentru buget, avertizat Polonia şi Ungaria că Bruxelles-ul este pregătit să le elimine din fondul de redresare post-pandemie şi să… Mai mult

Europa

Franța amenință că se va opune prin veto unui acord post-Brexit ”nefavorabil”

Vladimir Ionescu

Franţa se va opune prin veto acordului comercial post-Brexit dacă acesta nu va răspunde anumitor exigenţe, în special în materie de pescuit, a declarat vineri… Mai mult

Stiri

Trei companii fac mai mult de jumătate din piața serviciilor poștale de 3 mld. lei

Adrian N Ionescu

Fan Courier are cea mai mare cotă (23%) pe piața serviciilor poștale din România, care s-a ridicat la venituri de 3,04 miliarde de lei în… Mai mult