România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult›
10.01.2021
Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult›
07.01.2021
Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult›
07.01.2021
O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult›
06.01.2021
Fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept – acord între Parlamentul European și Consiliul UE
de Iulian Soare , 5.11.2020
Ţările membre ale Uniunii Europene care nu respectă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile europene, potrivit unui acord provizoriu între Parlamentul European şi Consiliul UE, arată un comunicat de presă al Parlamentului European.
Acordul urmează să fie adoptat în mod formal de Parlamentul European şi de către miniştrii UE.
Exemple de încălcare a valorilor comune
Europarlamentarii au reuşit să asigure că noua normă nu este aplicată doar când fondurile UE sunt folosite în alte scopuri, cum ar fi cazuri de corupţie sau fraudă.
Decizia politică este ca mecanismul să fie aplicat şi în ”aspectele sistemice corelate cu valorile fundamentale ale UE pe care toate statele membre trebuie să le respecte”, cum ar fi libertatea, democraţia, egalitate şi respectarea drepturilor omului inclusiv drepturile minorităţilor.
Negociatorii Parlamentului European au reuşit să introducă în acord un articol specific care clarifică cu câteva exemple aspectele care ţin de încălcarea valorilor comune: situaţiile care ameninţă independenţa sistemului judiciar sau eşuarea în a corecta decizii arbitrare sau injuste şi limitarea mijloacelor legate de îndreptare.
Mecanismul conține și o importantă latură preventivă: nu doar că acesta poate fi declanşat când încălcarea afectează direct bugetul, dar şi când există un risc serios că s-ar putea întâmpla acest lucru.
Mecanism de protejare a beneficiarilor direcți
Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE – cum sunt studenţii, fermierii, organlizaţiile neguvernamentale – nu vor fi pedepsiți pentru acţiunile guvernelor, aceştia vor putea face plângeri către Comisia Europeană prin intermediul unei platforme online, iar instituţia îi va ajuta să primească sumele cuvenite.
În aceste condiții, Comisia Europeană va avea posibilitatea să efectueze corecţii financiare și să reducă rata sprijinului oferit de UE ţării respective.
Decizia în Consiliu, tot cu majoritate calificată
Timpul în care instituţiile UE vor trebui să reacționeze împotriva unui stat membru, dacă sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept, a fost redus la un maxim de 7-9 luni (comparativ cu 12-13 luni, cum a fost iniţial cerut de Consiliul UE).
Comisia, după ce stabileşte că există o încălcare, va propune declanşarea mecanismului de condiţionare împotriva unui guvern al unui stat membru al UE. Consiliul va avea o lună la dispoziţie să adopte măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepţionale), iar decizia va fi luată printr-o majoritate calificată.
Propunerea mai radicală- aceea ca o sancțiune să poată fi blocată prin decizie luată cu majoritate calificată- a fost respinsă la negocieri.
Comisia îşi va folosi drepturile de a convoca Consiliul pentru a se asigura că se respectă termenul limită.
Parlamentul e mulțumit de forma compromisului
Pe 23 iulie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care preciza că nu va aproba bugetul multianual pentru perioada 2021-2027 creionat de Consiliul European dacă nu va fi îmbunătăţită propunerea.
PE a susţinut că în bugetul pe termen lung al UE sunt făcute reduceri de sume pe anumite programe viitoare şi a considerat că acest lucru „va submina bazele unei reveniri eonomice sustenabile”.
PE mai arata că propunerea inițială a Consiliului nu stabileşte un mecanism clar pentru condiţionarea fondurilor UE de respectarea statului de drept.
„Înţelegerea de astăzi este pas important în protejarea valorilor UE. Pentru prima oară am stabilit un mecanism care permite UE să stopeze finanţarea guvernelor care nu respectă valori precum statul de drept”, a declarat co-raportorul finlandez Petri Sarvamaa, membru al grupului PPE, după încheierea negocierilor, conform sursei citate.
La rândul ei, co-raportoarea Eider Gardiazabal Rubial din Spania, care face parte din grupul S&D, a precizat că este crucial faptul că beneficiarii finali nu vor fi pedepsiţi pentru greşelile guvernelor şi că vor continua să primească fonduri pe care se pot baza, chiar şi după ce a fost declanşat mecanismul de condiţionare.