Ungaria a fost lovită din plin de agravarea crizei din zona euro, iar problemele celei mai îndatorate economii din Europa Centrală şi de Est ar putea indica un nou val de contagiune în regiune, afectată puternic şi în 2008 de criza financiară, notează Financial Times, citat de Mediafax.
Budapesta „a îndurat” trei licitaţii dificile pentru vânzarea de obligaţiuni într-o săptămână, randamentele au urcat puternic, iar forintul s-a depreciat la un minim istoric. Prăbuşirea monedei alimentează inflaţia şi dificultăţile a sute de mii de unguri care au luat credite ipotecare în valută într-o periaodă în care forintul era mult mai puternic, potrivit Financial Times.
Agenţiile Fitch şi Standard&Poor’s au înrăutăţit la negativă perspectiva de rating a Ungariei, aflată pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, iar retrogradarea în categoria „junk” pare numai o chestiune de timp, potrivit Financial Times.
Ungaria a înregistrat o încetinire a creditării, în contextul evitării riscului de către investitori şi înrăutăţirii aşteptărilor economice pentru zona euro, cea mai mare piaţă de export a ţării.
„Există acum temeri că problemele Ungariei ar putea prefigura un nou val de contagiune în ţările din Europa Centrală şi de Est, lovite deosebit de puternic de criza financiară din 2008”, scrie Financial Times.
Guvernul de centru-dreapta, format de partidul Fidesz, susţine că a făcut eforturi pentru a controla deficitul, cu un obiectiv de 2,5% din PIB pentru anul următor, şi a început să reducă datoria ţării de la nivelul de 80% din PIB „moştenit” de la precedenta administraţie.
„Nu suntem Grecia. Suspectăm unele acţiuni speculative în spatele acestei situaţii”, a declarat ministrul pentru Comunicare al guvernului de la Budapesta, Zoltan Kovacs.
Vicepreşedintele institutului de cercetare ungar GKI, Laszlo Akar, este de acord că actuala presiune „nu este justificată de situaţia bugetului”.
Exporturile solide ale Ungariei şi surplusul de cont curent, împreună cu intrările de fonduri europene, ar trebui să asigure ţării o poziţie puternică, afirmă Janos Samu, macroeconomist la Concorde Securities în Budapesta.
O parte importantă a economiştilor consideră însă că Ungaria ar putea fi penalizată pentru politicile „neortodoxe” ale guvernului:
- După ce a câştigat alegerile anul trecut, guvernul Fidesz a întrerupt acordul cu FMI, care a salvat ţara de la colaps financiar în 2008, şi a permis acumularea unui deficit bugetar mai mare decât ar fi acceptat instituţia financiară internaţională. Comisia Europeană a insistat ca Ungaria să continue reducerea deficitului, forţând astfel o regândire a strategiei.
- Executivul a redus unele taxe, anunţate anterior, dar pentru a acoperi deficitul de venituri a introdus o taxă specială pentru bănci, sectorul telecom, retail şi energie, iritând investitorii străini.
- Guvernul a stârnit noi controverse prin transferul economiilor ungurilor la sistemul obligatoriu de pensii private înapoi către stat. Recent, executivul de la Budapesta a nemulţumit băncile, controlate în principal de grupuri străine, după ce a oferit posibilitatea plăţii creditelor ipotecare la rate de schimb reduse artificial, pierderile urmând să fie suportate de sectorul bancar.
