Unde se despart și se unde întâlnesc tezele constituționale ale USL. Președintele, Parlamentul, justiția, regionalizarea - CursDeGuvernare.ro
marți

19 octombrie, 2021

Unde se despart și se unde întâlnesc tezele constituționale ale USL. Președintele, Parlamentul, justiția, regionalizarea

25 martie, 2013

Tezele de revizuire a Constituției depuse de partidele parlamentare indică puncte comune, dar și diferențe clare de viziune între formațiunile de la Putere.

PNL și PSD vin cu principii constituționale asemănătoare în privința regionalizării și redefinirii statutului procurorilor, însă par să se despartă când vine vorba despre raporturile de putere între Parlament și președintele țării.

Tezele constituționale depuse de PSD, PNL și PC pot fi considerate cheia revizuirii Constituției, având în vedere majoritatea de 70% de care dispune USL în Parlament, mai mult decât suficientă pentru adoptaarea proiectului de modificare a Legii fundamentale.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Eventualele încleștări din USL privind modificări punctuale ale Constituției ar putea fi arbitrate de UDMR și Grupul minorităților naționale altele decât cea maghiară, care se mențin în zona de negocieri, nici la putere, dar nici în opoziție agresivă.

UDMR și Minoritățile vor, printre altele, trecerea de la republica semiprezidențială la cea parlamentară.

(Descarcă de aici Tabelul comparativ al tezelor de revizuire a Constituției)

Tezele USL ale revizuirii Constituției – diferențe și similitudini între partidele din USL

  • Președintele României. PNL insistă pentru păstrarea statutului președintelui, conferit de faptul că este ales direct de popor, în condițiile în care liderul liberal, Crin Antonescu, este candidatul USL la prezidențiale (cel puțin până acum): ”Preşedintele este şeful statului, ales direct de către cetăţenii români cu drept de vot”. PSD vrea ”delimitarea raporturilor” dintre preşedinte și Guvern, în timp ce PNL insistă pentru ”asigurarea echilibrului instituţional”, prin delimitarea clară a atribuţiilor Preşedintelui și Guvernului. La rândul său, PC vrea clarificări şi limitări privind competenţa președintelui şi ”implicarea politică” a acestuia. Dacă PC și PSD vor o definire clară a rolurilor președintelui (inclusiv în politoca externă și apărare), PNL subliniază că ”preşedintele este şeful statului”.
  • Parlamentul. PSD vrea întărirea rolului parlamentului și reprezentarea minorităților naționale altele decât cea maghiară și în Senat. În schimb, PNL vrea limitarea numărului de deputați la 300. Ambele partide vor separarea atribuțiilor Camerei Deputaților față de ale Senatului. Și liberalii, și social-democrații se exprimă pentru eliminarea traseismului politic al parlamentarilor. Totuși, PNL optează pentru reaşezarea Parlamentului ca ”principalul for de dezbatere şi de decizie al Naţiunii”.
  • Guvernul. PNL și PC vor limitarea sitiuațiilor în care Guvernul emite ordonanșe de urgență. În plus, liberalii cer și limitarea adoptării legilor prin angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului. PSD nu a venit cu propuneri în acest caz. În privința raporturilor Guvern-Parlament, PNL vrea să impună ”consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităţilor publice din sfera executivă”.
  • Justiția. PNL vrea ”Clarificarea rolului Ministerului Public şi a statutului procurorului” și ”reaşezarea structurii şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii”. De asemenea, liberalii cer întărirea idependenție CSM, în timp ce PSD vrea ”întărirea rolului” Consiliului. În privința Curții Constituționale, PNL se exprimă pentru ”întărirea independenței” acesteia, iar PSD pentru ”întărirea rolului şi atribuţiilor”. În schimb, PC vrea ”stabilirea procedurii de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, precum şi stabilirea competenţelor acesteia”. În plus, senatorul PNL Tudor Chiuariu a propus și posibilitatea recursului la deciziile Curții Constituționale
  • Regionalizare-descentralizare. Și PNL, și PSD merg pe introducerea regiunii ca unitate administrativ-teritorială suplimentară. În plus, PNL vrea ”reconsiderarea rolului prefectului” și ”reaşezarea competenţelor între autorităţile locale de la nivel regional, judeţean, local”.

Ce vor UDMR și minoritățile de la Constituție

  • Forma de guvernământ. și UDMR, și celelalte minorități vor trecerea la republica parlamentară. UDMR insistă, în plus, ca președintele țării să fie ales de Parlament.
  • Regionalizarea. UDMR vrea introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, a unui ”statut special anumitor zone tradiţionale”. De asemenea, maghiarii cer desființarea totală sau parțială a prefecturilor. Recunoașterea limbii regionale, în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă.
  • Justiție. UDMR vrea ”definirea mai clară a răspunderii magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite”. Maghiarii mai vor fie ca Ministerul Public să facă parte din Executiv, condus de ministrul Justiţiei, fie să rămână entitate independentă de executiv. În al doilea caz, CSM ar urma să propună procurorul general şi şeful DNA, nu ministrul Justiției, ca în prezent.

Ce vrea Opoziția

  • Președintele. Tezele revizuirii Constituției depuse de PDL tratează suspendarea președintelui și posibilitatea acestuia de a dizolva Parlamentul. În proiectul de revizuire susținut de PDL se preciza că în cazul suspendării președintelui, acesta poate dizolva Parlamentul, dacă la referendum populația decidă să-l mențină în funcție pe șeful statului.
  • Bugetul și fiscalitatea. PDL vrea să se prevadă în Constituție limitarea deficitului bugetar la maximum 3% din PIB. PPDD vrea să impună prin Constituție ca sistemul taxe și impozite să ”fie predictibil”. ”Nicio modificare legală cu caracter fiscal nu va putea produce consecinţe într-un termen mai mic de un an de la data adoptării prin lege”, mai cere PPDD.
  • Parlamentul și traseismul. PPDD cere ca în Constituție să se prevadă ca parlamentarii care pleacă la alt partid să-și piardă mandatele. De asemenea, acest partid vrea ca numărul de senatori și deputați să fie limitat la maximum 300.
  • Sistemul electoral. PPDD vrea să introducă votul obligatoriu, prin Constituție.


citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. 1.”Cite bordeie, atitea obicee” ,dar si atitea „pretentii” firesti, in aceasta multitudine de teze constitutionale.
    Pentru a rezulta o (re)constructie viabila,este necesara identificarea termenilor „unificatori” ai tuturor „tezelor” de revizuire”, intr-o Constitutie cuprinzatoare,unitara si coerenta,capabila de a asigura atit progresul tarii, cit si acordul politic al partidelor.
    Acestia sint politici,de functionalizare a sistemului politic si eliminarea potentialelor blocaje, in care puterile statului ajung in situatie de conflict,datorat impreciziei sau vidului de reglementare,etc.
    Urmatorul ar fi economic,care sa cuprinda normativ, obligatiile si raspunderile constitutionale ale clasei politice si institutiilor, pentru dezvoltarea economica continua,vizata in termeni concreti,fizici, pentru ajungerea din urma a tarilor foste comuniste si apoi, a celor dezvoltate.
    In final, termenii sociali, privind situatia populatiei, a mioritatilor,grupurilor,etc. vizavi de un trai decent,de incluziune si sustinere sociala,etc., ar fi definitoriu pentru unificarea tezelor partidelor.
    2.Pentru a iesi din sfera teoreticului legislativ si a formalului institutional in cristalizarea prevederilor constitutionale, este nevoie de un reper concret,activ si evaluabil, capabil sa faca Constitutia nu doar cuprinzatoare si coerenta, cit mai ales pro-activa si liberala,care sa elimine caracterul amorf si inert, al constitutiilor postdecembriste.
    Modificarea radicala a Constitutiilor a fost urmarea eliberarii coloniilor americane de Anglia,Revolutia Franceza si guvernarea napoleoniana, fie alte evenimente majore,care au condus la schimbari radicale in viata economica,ce impuneau o schimbare radicala si in viata juridica a natiunilor,consacrata prin noile Constitutii!
    In lipsa unui astfel de „eveniment”, care (totusi) s-a petrecut in 1989, apreciez ca numai o „revolutie economica”(care a lipsit, desi trebuia sa o insoteasca pe cea politica in 1989),ar putea fi reperul general si „tehnic” al modificarii prevederilor normative constitutionale de natura politica,economica si sociala.
    3.Din pacate,constatam ca din TEZELE constitutionale, lipseste tocmai componenta majora si definitorie a unei noi evolutii politice ,economice si sociale a Romaniei, consacrabila in Constitutie – care este cea economica, respectiv un „program/proiect national de reconstructie economica si industriala” – asteptat odata cu anul 1989.
    Fara reperul economic al „noii guvernari” USL, abandonat prin renuntarea la obiectivul „cresterii economice de 3-4 la suta pe an si crearea a 200-300 de mii de noi locuri de munca anual(1 milion in legislatura sa)” – realizabil ca urmare a unui program economic care sa prevada pasii concreti ai acestui parcurs – Guvernul Ponta a abdicat de la unicul FUNDAMENT durabil, pe care se putea construi o Constitutie LIBERALA,PRO-ACTIVA.
    O Constitutie fundamentata pe alte repere si proiecte decit cele economice, va fi la fel de teoretica si ineficianta in a scoate Romania din starea de natiune esuata a Europei – ca si Constitutiile facute dupa chipul si asemanarea cu „imaginatiile constitutionale” ale lui Iliescu sau Nastase!
    In plus,electoratul roman ramine ignorat in continuare,ca interese si nazuinte, de o noua Constitutie, care nu face decit sa perpetueze neajunsurile si lipsa de perspectiva economica a Romaniei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. 1.”Cite bordeie, atitea obicee” ,dar si atitea „pretentii” firesti, in aceasta multitudine de teze constitutionale.
    Pentru a rezulta o (re)constructie viabila,este necesara identificarea termenilor „unificatori” ai tuturor „tezelor” de revizuire”, intr-o Constitutie cuprinzatoare,unitara si coerenta,capabila de a asigura atit progresul tarii, cit si acordul politic al partidelor.
    Acestia sint politici,de functionalizare a sistemului politic si eliminarea potentialelor blocaje, in care puterile statului ajung in situatie de conflict,datorat impreciziei sau vidului de reglementare,etc.
    Urmatorul ar fi economic,care sa cuprinda normativ, obligatiile si raspunderile constitutionale ale clasei politice si institutiilor, pentru dezvoltarea economica continua,vizata in termeni concreti,fizici, pentru ajungerea din urma a tarilor foste comuniste si apoi, a celor dezvoltate.
    In final, termenii sociali, privind situatia populatiei, a mioritatilor,grupurilor,etc. vizavi de un trai decent,de incluziune si sustinere sociala,etc., ar fi definitoriu pentru unificarea tezelor partidelor.
    2.Pentru a iesi din sfera teoreticului legislativ si a formalului institutional in cristalizarea prevederilor constitutionale, este nevoie de un reper concret,activ si evaluabil, capabil sa faca Constitutia nu doar cuprinzatoare si coerenta, cit mai ales pro-activa si liberala,care sa elimine caracterul amorf si inert, al constitutiilor postdecembriste.
    Modificarea radicala a Constitutiilor a fost urmarea eliberarii coloniilor americane de Anglia,Revolutia Franceza si guvernarea napoleoniana, fie alte evenimente majore,care au condus la schimbari radicale in viata economica,ce impuneau o schimbare radicala si in viata juridica a natiunilor,consacrata prin noile Constitutii!
    In lipsa unui astfel de „eveniment”, care (totusi) s-a petrecut in 1989, apreciez ca numai o „revolutie economica”(care a lipsit, desi trebuia sa o insoteasca pe cea politica in 1989),ar putea fi reperul general si „tehnic” al modificarii prevederilor normative constitutionale de natura politica,economica si sociala.
    3.Din pacate,constatam ca din TEZELE constitutionale, lipseste tocmai componenta majora si definitorie a unei noi evolutii politice ,economice si sociale a Romaniei, consacrabila in Constitutie – care este cea economica, respectiv un „program/proiect national de reconstructie economica si industriala” – asteptat odata cu anul 1989.
    Fara reperul economic al „noii guvernari” USL, abandonat prin renuntarea la obiectivul „cresterii economice de 3-4 la suta pe an si crearea a 200-300 de mii de noi locuri de munca anual(1 milion in legislatura sa)” – realizabil ca urmare a unui program economic care sa prevada pasii concreti ai acestui parcurs – Guvernul Ponta a abdicat de la unicul FUNDAMENT durabil, pe care se putea construi o Constitutie LIBERALA,PRO-ACTIVA.
    O Constitutie fundamentata pe alte repere si proiecte decit cele economice, va fi la fel de teoretica si ineficianta in a scoate Romania din starea de natiune esuata a Europei – ca si Constitutiile facute dupa chipul si asemanarea cu „imaginatiile constitutionale” ale lui Iliescu sau Nastase!
    In plus,electoratul roman ramine ignorat in continuare,ca interese si nazuinte, de o noua Constitutie, care nu face decit sa perpetueze neajunsurile si lipsa de perspectiva economica a Romaniei.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr