fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Unde se despart și se unde întâlnesc tezele constituționale ale USL. Președintele, Parlamentul, justiția, regionalizarea

de Claudiu Zamfir 25.3.2013

Tezele de revizuire a Constituției depuse de partidele parlamentare indică puncte comune, dar și diferențe clare de viziune între formațiunile de la Putere.

PNL și PSD vin cu principii constituționale asemănătoare în privința regionalizării și redefinirii statutului procurorilor, însă par să se despartă când vine vorba despre raporturile de putere între Parlament și președintele țării.

Tezele constituționale depuse de PSD, PNL și PC pot fi considerate cheia revizuirii Constituției, având în vedere majoritatea de 70% de care dispune USL în Parlament, mai mult decât suficientă pentru adoptaarea proiectului de modificare a Legii fundamentale.

Eventualele încleștări din USL privind modificări punctuale ale Constituției ar putea fi arbitrate de UDMR și Grupul minorităților naționale altele decât cea maghiară, care se mențin în zona de negocieri, nici la putere, dar nici în opoziție agresivă.

UDMR și Minoritățile vor, printre altele, trecerea de la republica semiprezidențială la cea parlamentară.

(Descarcă de aici Tabelul comparativ al tezelor de revizuire a Constituției)

Tezele USL ale revizuirii Constituției – diferențe și similitudini între partidele din USL

  • Președintele României. PNL insistă pentru păstrarea statutului președintelui, conferit de faptul că este ales direct de popor, în condițiile în care liderul liberal, Crin Antonescu, este candidatul USL la prezidențiale (cel puțin până acum): ”Preşedintele este şeful statului, ales direct de către cetăţenii români cu drept de vot”. PSD vrea ”delimitarea raporturilor” dintre preşedinte și Guvern, în timp ce PNL insistă pentru ”asigurarea echilibrului instituţional”, prin delimitarea clară a atribuţiilor Preşedintelui și Guvernului. La rândul său, PC vrea clarificări şi limitări privind competenţa președintelui şi ”implicarea politică” a acestuia. Dacă PC și PSD vor o definire clară a rolurilor președintelui (inclusiv în politoca externă și apărare), PNL subliniază că ”preşedintele este şeful statului”.
  • Parlamentul. PSD vrea întărirea rolului parlamentului și reprezentarea minorităților naționale altele decât cea maghiară și în Senat. În schimb, PNL vrea limitarea numărului de deputați la 300. Ambele partide vor separarea atribuțiilor Camerei Deputaților față de ale Senatului. Și liberalii, și social-democrații se exprimă pentru eliminarea traseismului politic al parlamentarilor. Totuși, PNL optează pentru reaşezarea Parlamentului ca ”principalul for de dezbatere şi de decizie al Naţiunii”.
  • Guvernul. PNL și PC vor limitarea sitiuațiilor în care Guvernul emite ordonanșe de urgență. În plus, liberalii cer și limitarea adoptării legilor prin angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului. PSD nu a venit cu propuneri în acest caz. În privința raporturilor Guvern-Parlament, PNL vrea să impună ”consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităţilor publice din sfera executivă”.
  • Justiția. PNL vrea ”Clarificarea rolului Ministerului Public şi a statutului procurorului” și ”reaşezarea structurii şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii”. De asemenea, liberalii cer întărirea idependenție CSM, în timp ce PSD vrea ”întărirea rolului” Consiliului. În privința Curții Constituționale, PNL se exprimă pentru ”întărirea independenței” acesteia, iar PSD pentru ”întărirea rolului şi atribuţiilor”. În schimb, PC vrea ”stabilirea procedurii de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, precum şi stabilirea competenţelor acesteia”. În plus, senatorul PNL Tudor Chiuariu a propus și posibilitatea recursului la deciziile Curții Constituționale
  • Regionalizare-descentralizare. Și PNL, și PSD merg pe introducerea regiunii ca unitate administrativ-teritorială suplimentară. În plus, PNL vrea ”reconsiderarea rolului prefectului” și ”reaşezarea competenţelor între autorităţile locale de la nivel regional, judeţean, local”.

Ce vor UDMR și minoritățile de la Constituție

  • Forma de guvernământ. și UDMR, și celelalte minorități vor trecerea la republica parlamentară. UDMR insistă, în plus, ca președintele țării să fie ales de Parlament.
  • Regionalizarea. UDMR vrea introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, a unui ”statut special anumitor zone tradiţionale”. De asemenea, maghiarii cer desființarea totală sau parțială a prefecturilor. Recunoașterea limbii regionale, în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă.
  • Justiție. UDMR vrea ”definirea mai clară a răspunderii magistraţilor pentru erorile judiciare săvârşite”. Maghiarii mai vor fie ca Ministerul Public să facă parte din Executiv, condus de ministrul Justiţiei, fie să rămână entitate independentă de executiv. În al doilea caz, CSM ar urma să propună procurorul general şi şeful DNA, nu ministrul Justiției, ca în prezent.

Ce vrea Opoziția

  • Președintele. Tezele revizuirii Constituției depuse de PDL tratează suspendarea președintelui și posibilitatea acestuia de a dizolva Parlamentul. În proiectul de revizuire susținut de PDL se preciza că în cazul suspendării președintelui, acesta poate dizolva Parlamentul, dacă la referendum populația decidă să-l mențină în funcție pe șeful statului.
  • Bugetul și fiscalitatea. PDL vrea să se prevadă în Constituție limitarea deficitului bugetar la maximum 3% din PIB. PPDD vrea să impună prin Constituție ca sistemul taxe și impozite să ”fie predictibil”. ”Nicio modificare legală cu caracter fiscal nu va putea produce consecinţe într-un termen mai mic de un an de la data adoptării prin lege”, mai cere PPDD.
  • Parlamentul și traseismul. PPDD cere ca în Constituție să se prevadă ca parlamentarii care pleacă la alt partid să-și piardă mandatele. De asemenea, acest partid vrea ca numărul de senatori și deputați să fie limitat la maximum 300.
  • Sistemul electoral. PPDD vrea să introducă votul obligatoriu, prin Constituție.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.3.2013

Un raspuns

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    26.3.2013, 12:17 pm

    1.”Cite bordeie, atitea obicee” ,dar si atitea “pretentii” firesti, in aceasta multitudine de teze constitutionale.
    Pentru a rezulta o (re)constructie viabila,este necesara identificarea termenilor “unificatori” ai tuturor “tezelor” de revizuire”, intr-o Constitutie cuprinzatoare,unitara si coerenta,capabila de a asigura atit progresul tarii, cit si acordul politic al partidelor.
    Acestia sint politici,de functionalizare a sistemului politic si eliminarea potentialelor blocaje, in care puterile statului ajung in situatie de conflict,datorat impreciziei sau vidului de reglementare,etc.
    Urmatorul ar fi economic,care sa cuprinda normativ, obligatiile si raspunderile constitutionale ale clasei politice si institutiilor, pentru dezvoltarea economica continua,vizata in termeni concreti,fizici, pentru ajungerea din urma a tarilor foste comuniste si apoi, a celor dezvoltate.
    In final, termenii sociali, privind situatia populatiei, a mioritatilor,grupurilor,etc. vizavi de un trai decent,de incluziune si sustinere sociala,etc., ar fi definitoriu pentru unificarea tezelor partidelor.
    2.Pentru a iesi din sfera teoreticului legislativ si a formalului institutional in cristalizarea prevederilor constitutionale, este nevoie de un reper concret,activ si evaluabil, capabil sa faca Constitutia nu doar cuprinzatoare si coerenta, cit mai ales pro-activa si liberala,care sa elimine caracterul amorf si inert, al constitutiilor postdecembriste.
    Modificarea radicala a Constitutiilor a fost urmarea eliberarii coloniilor americane de Anglia,Revolutia Franceza si guvernarea napoleoniana, fie alte evenimente majore,care au condus la schimbari radicale in viata economica,ce impuneau o schimbare radicala si in viata juridica a natiunilor,consacrata prin noile Constitutii!
    In lipsa unui astfel de “eveniment”, care (totusi) s-a petrecut in 1989, apreciez ca numai o “revolutie economica”(care a lipsit, desi trebuia sa o insoteasca pe cea politica in 1989),ar putea fi reperul general si “tehnic” al modificarii prevederilor normative constitutionale de natura politica,economica si sociala.
    3.Din pacate,constatam ca din TEZELE constitutionale, lipseste tocmai componenta majora si definitorie a unei noi evolutii politice ,economice si sociale a Romaniei, consacrabila in Constitutie – care este cea economica, respectiv un “program/proiect national de reconstructie economica si industriala” – asteptat odata cu anul 1989.
    Fara reperul economic al “noii guvernari” USL, abandonat prin renuntarea la obiectivul “cresterii economice de 3-4 la suta pe an si crearea a 200-300 de mii de noi locuri de munca anual(1 milion in legislatura sa)” – realizabil ca urmare a unui program economic care sa prevada pasii concreti ai acestui parcurs – Guvernul Ponta a abdicat de la unicul FUNDAMENT durabil, pe care se putea construi o Constitutie LIBERALA,PRO-ACTIVA.
    O Constitutie fundamentata pe alte repere si proiecte decit cele economice, va fi la fel de teoretica si ineficianta in a scoate Romania din starea de natiune esuata a Europei – ca si Constitutiile facute dupa chipul si asemanarea cu “imaginatiile constitutionale” ale lui Iliescu sau Nastase!
    In plus,electoratul roman ramine ignorat in continuare,ca interese si nazuinte, de o noua Constitutie, care nu face decit sa perpetueze neajunsurile si lipsa de perspectiva economica a Romaniei.

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult

Europa

Comenzile din Germania au scăzut cu peste 25% în aprilie. Punctul minim al recesiunii industriale a trecut

Alexandra Pele

Comenzile din industria germană au scăzut cu 25,8% în aprilie, cel mai abrupt declin lunar din 1991, potrivit datelor publicate vineri și citate de Reuters.… Mai mult

Stiri

VIDEO Mirela Iordan, CEO Pfizer Romania: Singur, sistemul public nu poate face față provocărilor prezente sau viitoare

Redacţia

Reforma în sistem este treaba autorităților însă jucătorii privați pot sprijini anumite zone. De exemplu, „Pfizer are know how extarordinar pe educație în Sănătate. Trebuie… Mai mult

Europa

Comisia Europeană extinde măsurile de control a investițiilor, împotriva preluărilor ostile din afara UE. Mai ales a celor chineze

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană a propus extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, la proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit. Măsura este… Mai mult

Stiri

Guvernul a aprobat memorandumul de susținere a companiilor mari, operațional în 30 de zile, promite Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat, joi seară, că Guvernul a aprobat memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, spunând că şi acestea… Mai mult