Toate produsele agroalimentare şi băuturile României protejate de Uniunea Europeană acopereau vânzări de numai 2% din totalul de 77,15 miliarde de euro, potrivit datelor pe 2017 ale unui studiu publicat luni de Comisia Europeană.
Cea mai mare parte este a vânzărilor totale de produse protejate UE ca „indicaţie geografică” (GI), 74,76 miliarde de euro, iar restul este al vânzărilor de specialități tradiționale garantate (TSG).
România nu avea decât 3 produse agro alimentare protejate ca indicaţie geografică şi nici unul garantat tradiţional, dar urca pe locul 9 în rândul statelor UE (28) datorită celor 50 de vinuri protejate şi a altor 9 de băuturi spirtoase.
Produsele protejate prin indicaţii geografice şi ca specialităţile tradiţionale garantate au reprezentat împreună 7% din valoarea totală a vânzărilor din sectorul alimentar şi al băuturilor din Europa, estimată la 1,101 miliarde de euro în 2017.
Vinurile au reprezentat mai mult de jumătate din această valoare (39,4 miliarde de euro), produsele agricole şi alimentele 35% (27,34 miliarde de euro) şi băuturile spirtoase 13% (10,35 miliarde de euro).
Valoarea produselor se dublează prin certificare
Dintre cele 3.207 denumiri de produse care au fost înregistrate în 2017 (atât GI, cât şi TSG), 49% erau vinuri, 43% produse agroalimentare şi 8% băuturi spirtoase.
Studiul spune că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare.
Prima de preţ la vânzare este mai mare pentru produsele protejate: valoarea de vânzare a produselor vizate de studiu a fost, în medie, de două ori mai mare decât valoarea de vânzare a unor produse similare fără niciun fel de certificare.
Rata primei se ridica la 2,85 pentru vinuri, 2,52 pentru băuturi spirtoase şi 1,5 pentru produse agricole şi alimentare.
România – puternică la băuturi spirtoase
România are a treia cea mai mare rată de primă (2,56) la băuturi spirtoase din UE, după Franţa şi Irlanda, dar printre cele mai mici la vinuri (1,38, locul 16 din 20 de producători).
De altfel, cea mai mare parte (77%) din producţia de vin a României nu este protejată nicicum, chiar dacă România este al 11-lea cel mai mare producător de vinuri din lume, cu 3,7 milioane de hectolitri, potrivit datelor studiului.
Fiecare ţară din UE produce produse ale căror denumiri sunt protejate la nivelul UE şi care servesc drept embleme pentru patrimoniul culinar tradiţional al regiunilor şi ca vectori economici pentru sectorul agroalimentar naţional.
Produsele cu indicaţii geografice reprezintă 15,5% din totalul exporturilor de produse agroalimentare ale UE.
Vinurile au rămas cele mai importante produse, atât în ceea ce priveşte valoarea vânzărilor totale (51%), cât şi în ceea ce priveşte comerţul extra-UE (50%). SUA, China şi Singapore sunt primele destinaţii ale produselor IG din UE, reprezentând jumătate din valoarea exporturilor de produse IG.
Sistemele de calitate
Sistemele de calitate ale UE urmăresc să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea geografică, precum şi de priceperea locală.
Aceste denumiri de produse fac parte din sistemul UE de drepturi de proprietate intelectuală, care le oferă protecţie juridică împotriva imitaţiilor şi a utilizării ilegale.
Produsele agroalimentare şi vinurile sunt protejate ca denumiri de origine protejată (PDO) şi ca indicaţii geografice protejate (PGI), iar băuturile spirtoase ca indicaţii geografice (GI). Uniunea Europeană protejează, de asemenea, eticheta „specialitate tradiţională garantată” (TSG), care evidenţiază aspectele tradiţionale ale unui produs fără a-l lega de o anumită zonă geografică.
Valoarea vânzărilor de produse agricole şi alimentare etichetate ca STG se ridică la 2,3 miliarde de euro.
Studiul s-a bazat pe toate cele 3 207 denumiri de produse protejate în cele 28 de state membre ale UE la sfârşitul anului 2017 (până la sfârşitul lunii martie 2020, numărul total al denumirilor protejate a crescut la 3 322). Concluzia studiului a fost că valoarea vânzărilor unui produs cu denumire protejată este, în medie, de două ori mai mare decât în cazul produselor similare fără niciun fel de certificare.
„Indicaţiile geografice europene reflectă bogăţia şi diversitatea produselor pe care le oferă sectorul nostru agricol. Beneficiile pentru producători sunt clare. Aceştia pot vinde produse la o valoare mai mare consumatorilor care sunt în căutare de produse regionale autentice. GI reprezintă un aspect esenţial al acordurilor noastre comerciale. Protejând produsele în întreaga lume, prevenim utilizarea frauduloasă a denumirilor produselor şi ne asigurăm că se menţine buna reputaţie a produselor agroalimentare şi a băuturilor europene. Indicaţiile geografice protejează valoarea locală la nivel mondial”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, citat de un comunicat care însoţea studiul publicat luni.
Urmărește-ne pe Google News
