Deficitul bugetului general consolidat pe primele zece luni din 2019 a fost mai mare cu circa opt miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la aproape 29 de miliarde lei (-2,80% din PIB-ul estimat oficial la 1.031 miliarde lei), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Evoluția rezultatelor bugetului înainte de ultimele două luni ale anului din 2016 încoace arată că majorarea din ultimele două luni a deficitului bugetar proiectată pentru anul în curs ar fi undeva aproape de media cifrelor deja consemnate în 2017 și 2018.
Un tabel simplu: evoluția deficitului calculat la 10 luni
Din păcate, punctul de plecare la intrarea pe ultima linie dreaptă a bugetului public a rămas pe o traiectorie evident crescătoare, ceea ce face din traversarea pragului fatidic de trei procente o certitudine.
În context, mai rămâne de văzut cu cât va fi depășită cota de 3% din PIB până la finalul anului în curs, cum vom convinge Comisia Europeană, care ne-a avertizat din timp, să nu ia măsuri punitive împotriva noastră și cum va arăta programul de reintrare în normal pe parcursul următorilor ani.
Revenind la primele zece luni din anul 2019, trebuie subliniat că problema nu este localizată nicicum la rata de creştere a veniturilor bugetare (+12,4%, mult peste avansul de 4,1% al PIB). Explicația expandării aventuroase a deficitului rezidă în majorarea încă și mai consistentă (+14,5%) a cheltuielilor.
Raportat la PIB, încasările pe primele zece luni au crescut absolut rezonabil și meritoriu la 25,3% față de doar 24,6% în aceeași perioadă din 2018, doar proiecțiile nerealiste inițiale ducând la gradul de realizare de 92,4% pe primele trei trimestre anunțat deja oficial. Efectul celor 0,7 puncte procentuale în plus a fost anulat și inversat aproape de creșterea de la 26,8% din PIB la 28,1% din PIB a cheltuielilor, adică 1,3 puncte procentuale în minus.
Încasările din TVA și accize, avans sub media generală
Datele din bugetul general consolidat arată un nivel al deficitului bugetului de stat de -2,64% din PIB, după ce încasările din TVA au crescut sub peste media generală (11,8% față de 12,4%) iar cele din accize au fost cu doar 9,1% peste aceeași perioadă a anului precedent. La impozitul pe profit figurează o creștere de 13,1% iar la contribuțiile de asigurări una și mai mare, de 14,4%, dar la impozitul pe salarii și venit am înregistrat doar un firav +4,1%, având în vedere că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat s-a făcut de la 1 ianuarie 2018.
De remarcat în structura bugetului general consolidat deficitele semnificative la care au ajuns bugetele de asigurări sociale (a se citi pensii) și de sănătate, care însumate au ajuns la aproape șase miliarde de lei. Acești bani vor trebui acoperiți prin transferuri de la bugetul de stat în cele două luni rămase și vor amplifica cu circa 0,56% din PIB deficitul general.
Cheltuielile de personal au crescut mult peste cele cu protecția socială
După o majorare de 19,5%, cheltuielile de personal au ajuns deja la 8,2% din PIB față de 7,5% în aceeați perioadă din 2018 iar ritmul lor de creștere a depășit cu cinci procente media generală. Singura necunoscută fiind dacă vor atinge pragul de zece procente pentru finalul anului în curs, după ce statul va cheltui în plus pe 2019 cu salariile bugetarilor cam 15 miliarde de lei.
Pe partea de asistență socială, în pofida creșterilor înregistrate de punctul de pensie de la 1 septembrie, avansul (+11,3%) a rămas semnificativ sub aceeași medie generală de creștere a cheltuielilor. Ceea ce poate ridica semne de întrebare asupra priorităților clamate anterior în politica de venituri pentru categoriile defavorizate.
De remarcat majorarea cu 36,6% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă și avansul pe segmentul de cheltuieli de capital (+ 9,7%, dar în pierdere evidentă de viteză în raport cu rezultatul de peste +30% consemnat după primele trei trimestre ale anului).
În fine, trebuie menționat că plăţile de dobânzi după primele zece luni ale anului au scăzut ușor sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Asta în pofida creșterii datoriei publice cu circa 8,5 miliarde de euro față de finalul anului precedent, dintre care aproximativ două treimi pe termen mediu și lung.
