fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Reprezentanți ai mediului de business: 70% din economie continuă să meargă. Ce strategii au cei care au rămas în picioare

Companiile anticipează o scădere mediană de 30% a cifrei de afaceri din martie, respectiv o contracție de 40% a businessului în aprilie, potrivit unui sondaj… Mai mult

01.04.2020

La obiect

Un tablou: bolile infecțioase care omoară anual mii de români

3.659 români au murit din cauza bolilor infecțioase și parazitare în 2018 – anul pentru care există statistici complete. Unele din aceste afecțiuni au fost… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Profitorii crizei: presiuni de creștere a prețului la energie, în ciuda scăderii prețului în piață

În timp ce prețurile la energie își continuă trendul de scădere semnificativă, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a modificat de trei ori… Mai mult

31.03.2020

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

Un summit, o miză. Uriașă: Banii Uniunii pe 7 ani

de Elena Poenaru 20.11.2012

Liderii europeni se întâlnesc, la Bruxelles, joi, pentru a discuta despre bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, un summit care se anunţă plin de dispute şi neînţelegeri asupra cheltuielilor ce pot fi făcute în următorii şapte ani.

Bugetul de un trilion de euro trebuie să mulţumească mai multe tabere ale statelor membre, dintre care unele doresc un buget mai mic, alţii doresc un buget mai mare; unele susţin că e nevoie ca fermierii şi regiunile mai slab dezvoltate să fie ajutate şi altele care spun că subvenţiile generoase acordate agriculturii trebui reduse şi ar trebui distribuţi mai mulţi bani pentru cercetare şi inovare.

Problema este că unele ţări membre primesc înapoi o parte din sumele donate la bugetul Uniunii, dar, în acelaşi timp, toate statele membre au drept de veto.

Cazul României, unde pierdem în cazul propunerii Rompuy

Cea mai recentă propunere bugetară este cea a preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a încercat să împace pe toată lumea, dar nu a reuşit. A propus reducerea cu 75 de miliarde a bugetului propus iniţial de Comisia Europeană, care ajungea la 1.033 de miliarde de euro.

Adoptarea unui astfel de buget multianual ar însemna, practic, o reducere a alocării pentru agricultură cu 25 de miliarde de euro, faţă de varianta propusă de CE, care era, de fapt, o îngheţare a bugetului la nivelul anului 2013, şi presupunea în termeni reali o scădere de 12%, relatează Agerpres.

Chestiunea cea mai importantă pentru statele membre cu un nivel al subvenţiei mult mai mic decât cel al fermierilor din alte state membre este modul de distribuţie pentru convergenţă utilizat. De exemplu, România are o subvenţie la hectar, din plăţile directe, de 135 de euro, mult mai mică faţă de Belgia, cu 400 de euro/ha, dar şi sub media europeană de circa 250 de euro. În varianta sa de buget, ca şi în propunerea de reformă a PAC, executivul UE a propus ca, între 2014 şi 2017, să fie crescute plăţile pentru statele care sunt sub media europeană cu subvenţia la hectar, astfel încât să se apropie de acoperirea unei treimi din diferenţa până la 90% din media la nivelul UE. În cazul României, de la 135 în 2013 s-ar fi ajuns la circa 200 de euro în 2017, această creştere urmând să se acopere în patru ani, pentru ca în perioada 2018-2020 beneficiarii să primească în continuare 200 de euro/ha.

Articolul 55 din varianta de buget a lui Van Rompuy menţine propunerea CE de a se acoperi o treime din diferenţa dintre plata pe care o primeşte un stat membru şi 90% din media UE, dar se prelungeşte perioada de convergenţă de la 4 ani, cât ceruse CE, la 6 ani, şi aceasta nu mai începe din 2014, ci din 2015, şi se încheie în 2020. Practic, în loc să se ajungă la plafonul maxim în 2017 şi să se rămână acolo în următorii trei ani, perioada de convergenţă a fost prelungită până în 2020, ceea ce înseamnă că în termeni reali bugetul alocat României pentru pilonul de plăţi directe ar scădea.

O altă prevedere foarte importantă pentru România este cea de la articolul 45, care menţionează că “statele membre a căror rată de plăţi cumulate în perioada 2007-2011 din alocarea lor naţională pentru perioada 2007-2013 este mai mică de 60% decât media UE, nu pot beneficia de o creştere a alocării naţionale mai mare de 15% comparativ cu perioada 2007-2013″. Practic, asta înseamnă că România ar putea suferi şi o diminuare a alocării de fonduri de coeziune,

Statul-cheie: Marea Britanie

Guvernul de la Londra, prin vocea premierului David Cameron a ameninţat că îşi va exercita dreptul de veto la reuniunea din această săptămână, dacă bugetul nu va fi redus cu 100 de miliarde de euro. Cameron încearcă să-i mulţumească pe euroscepticii din propiul său partid, conservator, el fiind văzut, în acest moment, ca cel mai dur negociator de la masă. De altfel, Marea Britanie a ameninţat şi cu ieşirea din Uniunea Europeană, gândindu-se să organizeze un referendum pe această temă. Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, dat publicităţii duminică, 56% dintre britanici ar fi de acord cu ieşirea ţării lor din UE.

Dacă nu se va ajunge la un acord la summitul din 22-23 noiembrie, problema va trebui reluată în primăvara anului viitor. Orice ar decide liderii statelor membre, bugetul trebuie aprobat şi de Parlamentul European, iar europarlamentarii sunt hotărâţi să amintească guvernelor acest lucru şi vor organiza, miercuri, o dezbatere pe tema bugetului.

Noile state membre şi Franţa se opun tăierii fondurilor pentru agricultură şi a celor de coeziune socială, pentru că acestea au cel mai mult de pierdut dacă s eaprobă propunerea lui Van Rompuy, în timp ce,dimpotirvă, state precum Germania, Marea Britanie, Olanda sau Suedia susţin că în condiţii de austeritate bugetul UE trebuie să fie şi el redus, aşa cum se întâmplă şi în statele membre ale Uniunii.

În proiectul de buget al lui Van Rompuy, subvenţiile pentru agricultură, din care Franţa este principala beneficiară, ar urma să fie reduse cu 21,5 miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei. Fondurile pentru infrastructură şi firme prin care sunt ajutate statele din Estul Europei să ajungă din urmă Vestul, aşa-numita politică de coeziune, ar urma să primească mai puţin cu 17 miliarde de euro decât în bugetul lansat de CE.

Grupul nemulţumiţilor europeni

Nici Franţa, nici Polonia, nici Spania nu sunt mulţumite de această ultimă iniţiativă. “Este clar că nu e ceea ce noi dorim”, a spus o sursă din Franţa, citată de EUObserver. Parisul a respins deja un compromis anterior cu preşedinţia cipriotă a UE, care, de asemenea, a dorit reduceri ale subvenţiilor pentru agricultură.

Premierul polonez, Donald Tusk, a discutat la telefon cu David Cameron, dar şi cu liderii de la Bruxelles şi Berlin, pentru a-şi susţine cauza – grupul “Prietenii coeziunii” format din ţările care beneficiază cel mai mult de pe urma fondurilor structurale. “Germania, ca un contributor net are, în mod cert, o viziune diferită faţă de Polonia şi Prietenii coeziunii, dar întotdeauna am reuşit să găsim o cale de a comunica”, a spus Tusk, săptămâna trecută, la o conferinţă de presă comună cu cancelarul Angela Merkel.

“Germania vrea reduceri masive, în timp ce Polonia crede că acestea ar trebui să fie mai echilibrate, pentru a proteja acest mecanism de creştere care este politica de coeziune”, a mai spus Tusk.

Merkel a declarat, tot atunci, că ea este dornică să se ajungă la o soluţie de compromis, la summit, şi a avertizat că dacă nu se ajunge la un acord asupra bugetului pe 7 ani, acest lucru ar afecta credibilitatea UE. “Chiar dacă noi suntem contributor net la buget, scopul nostru nu este să nu avem un buget. Noi vom face tot posibilul pentru a ajunge la un acord, unul care să fie corect pentru toată lumea”, a explicat Merkel. În aceeaşi zi, un purtător de cuvânt al guvernului german a salutat propunerea lui Rompuy. “Este foarte bine că avem propuneri de compromis şi suntem acum în faza dinaintea summitului, având toţi interesul de a ajunge la un acord”, a spus Steffen Seibert.

Suedia este nemulţumită de propunere, pentru că aceasta presupune tăierea returnărilor către ţara plătitoare cu 25 de milioane de euro, în timp ce în cazul Marii Britanii acestea ar rămîne neatinse.

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a catalogat, sâmbătă, drept “inacceptabilă” forma bugetului european, înaintată de președintele Consiliului, Herman Van Rompuy. “Primul document prezentat de CE ni s-a părut un bun punct de plecare. Al doilea document, prezentat de dl. Van Rompuy, ni se pare pur şi simplu inacceptabil. Sper că vom putea ajunge la un acord, întrucât nu putem fi de acord cu reducerea fondului pentru Politica Agricolă Comună sau a fondurilor de coeziune”, a declarat Rajoy.

Guvernul României ameninţă cu veto

România, pe de altă parte, a vehiculat varianta folosirii dreptului de veto la summitul european. Preşedintele Traian Băsescu a lansat un nou apel la partidele politice să nu implice Uniunea Europeană în jocul politic electoral intern. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că președintele Traian Băsescu ar trebui să ia și el în considerare varianta blocării bugetului prin veto. Președintele s-a opus acesteisoluţii şi a susţinut că liderii europeni au intrat sub birouri la auzul acestei idei a premierului Victor Ponta. Băsescu a lansat, duminică, un nou apel la partidele politice să nu implice Uniunea Europeană în jocul politic electoral intern.

Propunerea actuală este mai apropiată de ceea ce avea în minte Germania, la început, un buget cu 120 de miliarde de euro mai mic decât cel propus de Comisie. “Cred că vom ajunge, în final, la reduceri de circa 100 de miliarde”, a opinta un diplomat cipriot citat de presa europeană. Întrebat de ce a fpcut Cipru propuneri de reduceri doar cu 50 de miliarde de euro, el a replicat că este vorba despre “tactici de negociere”. “Cheia acordului se află la Marea Britanie”, a mai spus sursa citată de EUObserver.

Fondul de Dezvoltare Externă

Publicaţia britanică “The Guardian” notează că bugetul de ajutorare al UE este foarte probabil să fie redus, în ciuda faptului că acest lucru aceşti bani s-ar întoarce înapoi până în 2020. Unii analişti avertizează că reducerea Fondului European de Dezvoltare cu 11% va lăsa ţările cele mai sărace ale lumii “să plătească preţul cel mai mare”.

Programul de ajutorare a unor state sărace urmează a fi afectat de bugetul redus. În timp ce Marea Britanie este printre ţările care susţin aceste tăieri de fonduri, nu doar îngheţarea lor, unii analişti se tem că acest buget de ajutor va primi o lovitură foarte puternică.

Fondul European de Dezvoltare (EDF), care se referă în special la Africa sub-sahariană, ar urma să fie redus cu 11%, comparativ cu propunerea Comisiei Europene. În iulie, CE a propus 30,3 miliarde de euro pentru EDF, în timp ce Rompuy a sugerat un buget de 26,9%. Per total, pentru programele de sprijin şi ajutorare, Comisia a alocat 70 de miliarde, Rompuy s-a gândit doar la 63,7 miliarde.

“Reducerea este, într-adevăr, substanţială şi este îngrijorătoare pentru EDF. Ţările care au nevoie mai mult de aceşti bani vor fi cele mai afectate de reducerile bugetare”, spune un oficial european. În bugetul 2008-2013, EDF a avut 22,6 miliarde de euro, deci, teoretic, propunerea lui Van Rompuy reprezintă o creştere a actualului buget, dar având în vedere inflaţia, este, de fapt, o reducere în termeni reali.

“Suma totală acordată celui de-al 11-lea program EDF este 26,984 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o tăiere de 11%, proporţional cea mai mare reducere din bugetul UE, şi cu aproape 4 puncte procentuale mai mult decât media. Trebuie ca acest lucru să se schimbe de urgenţă”, susţine un grup de lobby.

Potrivit unui raport al Institutului de Dezvoltare din Străinătate şi al Institutului Britanic pentru Cercetare Economică şi Socială, ajutorul UE se va întoarce la sursă până în 2020. Circa 51 de miliarde de euro care sunt alocate celor mai sărace ţări se vor întoarce în proporţie de 20%, prin investiţii în economia UE, până în 2020, echivalent cu un câştig net de 11,5 miliarde de euro pentru UE şi cetăţenii săi. Raportul, primul care cuantifică impactul asistenţa financiară a UE asupra ţărilor donatoare şi beneficiare, spune că în 2020 fondurile cheltuite vor creşte cu 0,1% PIB-ul UE şi cu 0,2% PIB-ul global şi o creştere semnficativă de 2,5% PIB-ului Africii sub-sahariene.

Câteva state au promis că vor susţine fondul de asistenţă al UE, în ultimele săptămâni, printre acestea fiind Franţa, Danemarca şi Marea Britanie. Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie au oferit de asemenea susţinere a EDF în bugetele lor naţionale. Parlamentul European, pe de altă parte, a votat, luna trecută, că fondurile UE pentru cheltuieli externe să fie menţinute la un nivel minim posibil.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.11.2012

Lăsați un comentariu


Stiri

Ce documente cere ANAF pentru autentificarea în Spațiul Virtual Privat

Adrian N Ionescu

Contribuabilii, persoane fizice sau juridice, care dețin certificat digital calificat pot solicita înregistrarea ca utilizator al  Spațiului Privat Virtual (SPV). Persoanele fizice care nu dețin… Mai mult

Stiri

Tarifele de referință pentru asigurarea RCA au crescut

Razvan Diaconu

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat noile tarife de referință pentru asigurarea obligatorie RCA. Acestea au crescut la toate categoriile de vârstă, pentru toate… Mai mult

Europa

Bulgaria va solicita la sfârșitul acestei luni intrarea în ERM-2 pentru aderarea la euro

Razvan Diaconu

Bulgaria va depune, până la finele lunii aprilie, cererea de aderare la ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb, perioadă de tranziție obligatorie, de minim doi ani,… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, vineri: 265 de cazuri noi în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

Până astăzi, 10 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 5.467 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus), anunță Grupul de… Mai mult

Stiri

Peste 150.000 de persoane fizice şi 10.000 de companii au solicitat până în prezent amânarea plăţii ratelor la credite

Vladimir Ionescu

Peste 150.000 de persoane fizice şi aproximativ 10.000 de companii au solicitat până în prezent amânarea plăţii ratelor la credite, termenul limită pentru depunerea cererilor… Mai mult

Stiri

Simulările Evaluării Naţionale şi Bacalaureatului au fost anulate

Vladimir Ionescu

Ordinul ministrului Educaţiei privind suspendarea organizării şi desfăşurării Evaluării Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, a simulării Evaluării Naţionale pentru… Mai mult

Stiri

Agenția Națională pentru Pescuit cere clarificarea Ordonanței militare 8, nu este permis pescuitul în perioadă de prohibiție

Victor Bratu

Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură urmează să solicite modificarea Ordonanței militare 8, emise joi seara, care permite în prezent desfășurarea activităților de pescuit comercial.… Mai mult