vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 mai, 2013

Liderii UE se reunesc miercuri la Bruxelles pentru un summit dominat de discuții privind piața internă a energiei, creșterea investițiilor în infrastructura energetică și reducerea prețurilor pentru importuri.

Reuniunea are loc în condițiile în care Bruxellesul se așteaptă la o creștere de peste 80% până în 2035 a dependenței UE de importurile de petrol și gaze, ceea ce va influența atât competitivitatea companiilor europene, cât și economia blocului european.

De altfel, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a atras atenția săptămâna trecută că Europa ar putea deveni ”singurul continent dependent de energia importată”, în timp ce comisarul european pentru climă, Connie Hedegaard a reamintit că UE plătește în fiecare zi o factură de un miliard de euro pentru importurile de petrol.


La summitul de miercuri de la Bruxelles, europenii vor fi îndemnați să lase la o parte interesele naționale, adesea divergente, pentru a accepta să facă investiții considerabile în vederea dezvoltării resurselor proprii de energie, construirii de noi capacități de producție și dezvoltării interconexiunilor pentru transportul de gaze și electricitate. Un acord în ceea ce privește investițiile va fi greu de obținut, în condițiile în care statele UE se află în recesiune și au decis reducerea drastică a bugetelor naționale, pentru evitarea crizei. În plus, acordul privind bugetul european pentru perioada 2014-2020 are în vedere reduceri pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură.

Proiectul de concluzii menționează însă că fiecare stat decide suveran asupra strategiei energetice, însă își va informa partenerii în legătură cu deciziile ce ar putea avea un impact asupra pieței globale sau asupra celorlalte state membre. Această mențiune apare după decizia unilaterală a Germaniei din 2011 de a renunța la energia nucleară.

De asemenea, europenii au în vedere regândirea politicii privind energia regenerabilă. Acesta va continua, dar ținând cont de raportul preț-eficiență și de integrarea în piața europeană de electricitate. UE s-a angajat ca până în 2020 să obțină 20% din consum din resursele regenerabile, însă criticii folosirii turbinelor eoliene și panourilor solare denunță producția intermitentă și imposibilitatea stocării.

Gazele de șist, de la geopolitică la interesele naționale

În acest context, o nouă sursă de energie a ajuns în centrul dezbaterilor: exploaterea resurselor de gaze de șist. SUA încurajează ţările europene să treacă la exploatarea acestora, dar metoda controversată de fracturare hidraulică provoacă opinii divergente în rândul statelor membre. Mai multe țări, printre care Polonia, Lituania, Ungaria, România, Spania, Marea Britanie, s-au pronunțat pentru exploatarea acestor resurse, în timp ce altele refuză. Proiectul de concluzii nu face referiri tranșante pe aceată temă, dar insistă pe o exploatare durabilă și în condiții de siguranță a resurselor naționale de energie. „Dacă statele naționale vor să exploateze gazul de șist, o pot face. Alegerea strategiei energetice le aparține”, a explicat comisarul Connie Hedegaard. În schimb, comisarul european pentru protecția mediului, slovenul Janez Potocnick insistă că trebuie să se țină cont de opinia cetățenilor. „Oamenii nu sunt convinși că exploatarea gazelor de șist este lipsită de riscuri”, a afirmat comisarul Janez Potocnick discurs susținut săptămâna trecută în Polonia, țară al cărei guvern este considerat drept unul dintre cei mai fervenți susținători ai exploatării gazelor de șist. În plus, comisarul pentru protecția mediului a insistat că exploatarea resurselor de gaze de șist în UE nu va reduce dependența de importuri.


Publicația EuObserver scrie, de asemenea, că revoluţia gazelor de şist în Europa ar putea să nu fie atât de rapidă şi productivă ca în SUA din cauza opoziţiei ferme din partea companiei de gaze naturale din Rusia, Gazprom. Potrivit EuObserver, americanii doresc să profite la maxim de pe urma revoluţiei proprii a gazelor de şist şi de independenţa energetică rezultată din aceasta. În acelaşi timp, ei cred că gazele naturale constituie o problemă geopolitică.

Un analist de la Alianţa americană pentru gazele naturale (ANGA), care reuneşte grupurile de lobby ce reprezintă 26 de companii nord-americane din acest domeniu, a declarat pentru EUObserver că Rusia finanţează în prezent organizaţiile de mediu care se opun exploatării gazelor de şist. La polul opus, SUA încurajează ţările europene să treacă la exploatarea acestora. Cele mai multe dintre marile companii de petrol şi gaze sunt americane, cum ar fi Chevron, care prospectează mai mult de 3 milioane de acri de teren în Polonia şi România cu privire la potenţialul de producţie de gaze naturale. În al doilea rând, fiecare kilowatt de gaze naturale europene reduce dependenţa de gigantul energetic rus Gazprom, mai scrie publicaţia menţionată.

Potrivit lui John R. Lyman, directorul pentru politici energetice şi de mediu, la Atlantic Council, în prezent cel mai bine pregătite pentru extracţia gazelor de şist în rândul ţărilor europene sunt Polonia şi România. De asemenea, se aşteaptă ca Lituania să facă din gazele de şist o temă centrală în timpul preşedinţiei sale a Consiliului UE, din a doua jumătatea anului. Guvernul lituanian consideră că rezervele sale de gaze de şist ar putea depăşi de 10 ori cele 3,3 miliarde de metri cubi de gaze importate în 2012 din Rusia.

În acelaşi timp, cei care se aşteaptă la o revoluţie a gazelor de şist în Europa în stil american ar putea să fie dezamăgiţi: doar pentru prospecţiuni geologice este necesar să fie ridicate mii de sonde, proces care s-ar putea întinde pe durata a cel puţin cinci ani sau chiar poate şi mai mult în unele ţări.

În raportul său, Atlantic Council subliniază că „în timp ce gazele neconvenţionale ar putea probabil să crească securitatea energetică, pe termen lung, în unele ţări, în special în Europa de Est, Uniunea Europeana per ansamblu nu va simţi ce au dat resursele suplimentare de gaze în Statele Unite”, scrie EUObserver. „SUA investesc deja de 15 ani în gazele de şist, aici nu se poate apăsa doar pe comutator”, spune John R. Lyman.

Lupta împotriva fraudei fiscale, la mâna Austriei și Luxembourgului

Pe lângă energie și măsurile de ciombatere a șomajului în rândul tinerilor, liderii UE vor încerca, de asemenea, la summitul de miercuri să convingă Austria şi Luxembourg să ridice restricţiile în lupta împotriva evaziunii fiscale şi secretului bancar.

Discuțiile au loc după ce miniștrii europeni de finanțe nu au ajuns săptămâna trecută la un acord în ceea ce privește revizuirea legii europene privind fiscalitatea economiilor bancare. Această lege prevede schimbul automat de informaţii cu privire la anumite date bancare. Ideea este de a o întări şi de a-i extinde sfera de aplicaţie. Austria şi Luxemburg, care susţin secretul bancar, nu şi-au ridicat complet restricţiile, în pofida aşteptărilor partenerilor lor, argumentând că este nevoie în prealabil de încheierea negocierilor cu ţările terţe precum Elveţia, ceea ce va lua timp.

Lupta împotriva evaziunii fiscale a fost impusă ca temă principală a acestui summit de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a se „profita de elanul politic actual”, în contextul scandalului Cahuzac din Franţa şi al dezvăluirilor din cadrul Offshore leaks privind paradisurile fiscale.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: