fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Deficitul comercial a crescut cu peste 50% în martie – acoperirea importurilor cu exporturi a coborât sub nivelul din 2010

Deficitul comercial pe luna martie 2020 a fost de 1,85 miliarde euro, cu peste 50% mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

11.05.2020

La obiect

Eurostat: Economia României, pe locul 13 în UE. Am depăşit Grecia, Portugalia și Cehia

Economia României se situează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019 privitor la… Mai mult

08.05.2020

La obiect

România – penultima în UE la costul muncii, dar prima la creșterea lui

România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și… Mai mult

08.05.2020

La obiect

”Ungaria nu mai este o democrație” – Raport ”Nation in Transit 2020” al Freedom House. Evaluarea libertăților în Europa

Ungaria nu mai este o democrație, Polonia coboară alarmant pe același drum, democrația în Balcani se deteriorează sub influența Chinei și Rusiei, iar UE nu… Mai mult

07.05.2020

Un summit greu: Gazele de șist și paradisurile fiscale

de Luminita Bogdan 20.5.2013

Liderii UE se reunesc miercuri la Bruxelles pentru un summit dominat de discuții privind piața internă a energiei, creșterea investițiilor în infrastructura energetică și reducerea prețurilor pentru importuri.

Reuniunea are loc în condițiile în care Bruxellesul se așteaptă la o creștere de peste 80% până în 2035 a dependenței UE de importurile de petrol și gaze, ceea ce va influența atât competitivitatea companiilor europene, cât și economia blocului european.

De altfel, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a atras atenția săptămâna trecută că Europa ar putea deveni ”singurul continent dependent de energia importată”, în timp ce comisarul european pentru climă, Connie Hedegaard a reamintit că UE plătește în fiecare zi o factură de un miliard de euro pentru importurile de petrol.

La summitul de miercuri de la Bruxelles, europenii vor fi îndemnați să lase la o parte interesele naționale, adesea divergente, pentru a accepta să facă investiții considerabile în vederea dezvoltării resurselor proprii de energie, construirii de noi capacități de producție și dezvoltării interconexiunilor pentru transportul de gaze și electricitate. Un acord în ceea ce privește investițiile va fi greu de obținut, în condițiile în care statele UE se află în recesiune și au decis reducerea drastică a bugetelor naționale, pentru evitarea crizei. În plus, acordul privind bugetul european pentru perioada 2014-2020 are în vedere reduceri pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură.

Proiectul de concluzii menționează însă că fiecare stat decide suveran asupra strategiei energetice, însă își va informa partenerii în legătură cu deciziile ce ar putea avea un impact asupra pieței globale sau asupra celorlalte state membre. Această mențiune apare după decizia unilaterală a Germaniei din 2011 de a renunța la energia nucleară.

De asemenea, europenii au în vedere regândirea politicii privind energia regenerabilă. Acesta va continua, dar ținând cont de raportul preț-eficiență și de integrarea în piața europeană de electricitate. UE s-a angajat ca până în 2020 să obțină 20% din consum din resursele regenerabile, însă criticii folosirii turbinelor eoliene și panourilor solare denunță producția intermitentă și imposibilitatea stocării.

Gazele de șist, de la geopolitică la interesele naționale

În acest context, o nouă sursă de energie a ajuns în centrul dezbaterilor: exploaterea resurselor de gaze de șist. SUA încurajează ţările europene să treacă la exploatarea acestora, dar metoda controversată de fracturare hidraulică provoacă opinii divergente în rândul statelor membre. Mai multe țări, printre care Polonia, Lituania, Ungaria, România, Spania, Marea Britanie, s-au pronunțat pentru exploatarea acestor resurse, în timp ce altele refuză. Proiectul de concluzii nu face referiri tranșante pe aceată temă, dar insistă pe o exploatare durabilă și în condiții de siguranță a resurselor naționale de energie. “Dacă statele naționale vor să exploateze gazul de șist, o pot face. Alegerea strategiei energetice le aparține”, a explicat comisarul Connie Hedegaard. În schimb, comisarul european pentru protecția mediului, slovenul Janez Potocnick insistă că trebuie să se țină cont de opinia cetățenilor. “Oamenii nu sunt convinși că exploatarea gazelor de șist este lipsită de riscuri”, a afirmat comisarul Janez Potocnick discurs susținut săptămâna trecută în Polonia, țară al cărei guvern este considerat drept unul dintre cei mai fervenți susținători ai exploatării gazelor de șist. În plus, comisarul pentru protecția mediului a insistat că exploatarea resurselor de gaze de șist în UE nu va reduce dependența de importuri.

Publicația EuObserver scrie, de asemenea, că revoluţia gazelor de şist în Europa ar putea să nu fie atât de rapidă şi productivă ca în SUA din cauza opoziţiei ferme din partea companiei de gaze naturale din Rusia, Gazprom. Potrivit EuObserver, americanii doresc să profite la maxim de pe urma revoluţiei proprii a gazelor de şist şi de independenţa energetică rezultată din aceasta. În acelaşi timp, ei cred că gazele naturale constituie o problemă geopolitică.

Un analist de la Alianţa americană pentru gazele naturale (ANGA), care reuneşte grupurile de lobby ce reprezintă 26 de companii nord-americane din acest domeniu, a declarat pentru EUObserver că Rusia finanţează în prezent organizaţiile de mediu care se opun exploatării gazelor de şist. La polul opus, SUA încurajează ţările europene să treacă la exploatarea acestora. Cele mai multe dintre marile companii de petrol şi gaze sunt americane, cum ar fi Chevron, care prospectează mai mult de 3 milioane de acri de teren în Polonia şi România cu privire la potenţialul de producţie de gaze naturale. În al doilea rând, fiecare kilowatt de gaze naturale europene reduce dependenţa de gigantul energetic rus Gazprom, mai scrie publicaţia menţionată.

Potrivit lui John R. Lyman, directorul pentru politici energetice şi de mediu, la Atlantic Council, în prezent cel mai bine pregătite pentru extracţia gazelor de şist în rândul ţărilor europene sunt Polonia şi România. De asemenea, se aşteaptă ca Lituania să facă din gazele de şist o temă centrală în timpul preşedinţiei sale a Consiliului UE, din a doua jumătatea anului. Guvernul lituanian consideră că rezervele sale de gaze de şist ar putea depăşi de 10 ori cele 3,3 miliarde de metri cubi de gaze importate în 2012 din Rusia.

În acelaşi timp, cei care se aşteaptă la o revoluţie a gazelor de şist în Europa în stil american ar putea să fie dezamăgiţi: doar pentru prospecţiuni geologice este necesar să fie ridicate mii de sonde, proces care s-ar putea întinde pe durata a cel puţin cinci ani sau chiar poate şi mai mult în unele ţări.

În raportul său, Atlantic Council subliniază că “în timp ce gazele neconvenţionale ar putea probabil să crească securitatea energetică, pe termen lung, în unele ţări, în special în Europa de Est, Uniunea Europeana per ansamblu nu va simţi ce au dat resursele suplimentare de gaze în Statele Unite”, scrie EUObserver. “SUA investesc deja de 15 ani în gazele de şist, aici nu se poate apăsa doar pe comutator”, spune John R. Lyman.

Lupta împotriva fraudei fiscale, la mâna Austriei și Luxembourgului

Pe lângă energie și măsurile de ciombatere a șomajului în rândul tinerilor, liderii UE vor încerca, de asemenea, la summitul de miercuri să convingă Austria şi Luxembourg să ridice restricţiile în lupta împotriva evaziunii fiscale şi secretului bancar.

Discuțiile au loc după ce miniștrii europeni de finanțe nu au ajuns săptămâna trecută la un acord în ceea ce privește revizuirea legii europene privind fiscalitatea economiilor bancare. Această lege prevede schimbul automat de informaţii cu privire la anumite date bancare. Ideea este de a o întări şi de a-i extinde sfera de aplicaţie. Austria şi Luxemburg, care susţin secretul bancar, nu şi-au ridicat complet restricţiile, în pofida aşteptărilor partenerilor lor, argumentând că este nevoie în prealabil de încheierea negocierilor cu ţările terţe precum Elveţia, ceea ce va lua timp.

Lupta împotriva evaziunii fiscale a fost impusă ca temă principală a acestui summit de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a se “profita de elanul politic actual”, în contextul scandalului Cahuzac din Franţa şi al dezvăluirilor din cadrul Offshore leaks privind paradisurile fiscale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Peste 8 milioane de bolnavi cronici, acces redus la medicația zilnică – Patronatul Producătorilor Români de Medicamente

Vladimir Ionescu

Pandemia Covid a generat o evoluție atipică a consumului de medicamente din România, cu achiziții de panică a unor produse, pe de o parte, și… Mai mult

Europa

Volkswagen, obligată să plătească compensații cetățenilor germani în scandalul Dieselgate

Iulian Soare

O curte federală a decis luni că Volkswagen trebuie să plătească compensații celor care au cumpărat autoturisme echipate cu motoare care manipulau emisiile de carbon.… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Din acest an, aranjamentele fiscale trebuie declarate la ANAF. Formularul de raportare, oficializat

AVOCATNET

Din iulie 2020, tranzacțiile prin care firmele își optimizează taxele trebuie raportate la Fisc. Obligația a fost introdusă prin OUG nr. 5/2020, cea care transpune,… Mai mult

Stiri

”La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de Guvernare nr. 94 – Sumarul

Redacţia

Înaintea detaliilor privind conținutul numărului 95 al CRONICILOR, câteva caracteristici ale celei mai înalte publicații din România – cu un concept neobișnuit, cu o expertiză… Mai mult

Stiri

Conpet face un pas către producţia de electricitate ”verde”

Adrian N Ionescu

Transportatorul de ţiţei şi produse derivate prin conducte Conpet Ploieşti (COTE) îşi propune să investească 3 milioane de lei în construcţia de parcuri fotovoltaice pentru… Mai mult

Stiri

Bilanț coronavirus, 25 mai: peste 200 de cazuri noi

Vladimir Ionescu

După opt zile de coborâre a numărului de cazuri Covid-19 nou diagnosticate s-a situat sub 200, trendul s-a schimbat duminică și este confirmat de comunicarea… Mai mult

Stiri

Liviu Rogojinaru, Ministerul Economiei: Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat vor evita hazardul moral

Adrian N Ionescu

Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat pentru companii vor fi concepute astfel încât să le încurajeze să plătească taxele la stat și să se… Mai mult