miercuri

28 septembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 noiembrie, 2015

autoNumărul de autoturisme produse și asamblate în România a crescut cu 3,8% în primele trei trimestre ale lui 2015 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Valoare destul de aproape de avansul PIB, dar de natură să ne pună pe gânduri, dacă se face trimitere la creșterea exporturilor de profil cu doar 1,4% în același interval de timp și la avansul de 13,4% înregistrat de importurile de autovehicule.

Datele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA) arată că efectul majorării veniturilor populației asupra unui sector-cheie al industriei românești a fost unul limitat.


Pe de o parte, pentru că vânzările la intern reprezintă mai puțin de o zecime din producție și, pe de alta, pentru că nu a existat o adaptare a modelelor de pe piață la pretențiile bazate pe creșterea sumelor din buzunarele consumatorilor.

tabel1Din perspectiva comerțului exterior, respectiv a evoluției soldului sectorial cu efect direct pe contul curent și indirect pe cotația monedei naționale, creșterea veniturilor a dus la un avans mult mai consistent al importurilor.

Unde partea care revine autovehiculelor comerciale și autobuzelor, pe care nu le mai producem în țară, a crescut semnificativ. Și unde s-a majorat aproape în același cuantum numărul mașinilor importate suplimentar față de numărul de mașini produse și vândute în țară în plus pe 2015 față de 2014.

Doar că autoturismele aduse din afară costă mult mai mult decât cele produse în țară, de unde a rezultat și o înrăutățire a soldului rezultat din schimburile externe pe zona de auto.


tabel2Se poate observa că lupta pentru piața suplimentară de vânzări de autoturisme, apărută ca urmare a faptului că tot mai mulți români și-au permis să cumpere acest produs, a fost adjudecată la limită pe primele nouă luni de către producția autohtonă.

Ceea ce nu a făcut decât să modifice proporția defavorabilă industriei românești de profil (altminteri competitivă în afară !), de la circa 30%/70% la o treime de la noi și două treimi de la ei. Insuficient, însă, pentru a genera un ritm de creștere mai consistent, bazat pe cererea internă. Și, mai ales, pentru a reduce importurile, în baza faptului că avem și noi capacitatea de a obține produse competitive prin cele două mărci internaționale care sunt acum Made in Romania.

Precizez că am ales acest sector industrial deoarece, după casă, mașina este achiziția de cea mai mare valoare ( pentru unii – pasionați de automobile sau moștenitori de imobile – este chiar invers) și, prin urmare, transmite un semnal important pentru modul în care evoluează întreaga economie.

Așadar, stimularea consumului prin creșterea veniturilor, dincolo de efectele certe pe partea de reducerea competitivității pe calea majorării costurilor salariale ( plus lipsa investițiilor în autostrăzi care să reducă și costurile de livrare, dar asta este o altă problemă, ce merită discutată pe îndelete) se dovedește a fi un joc riscant.
În care partea ce revine dezvoltării producției interne depinde de mai mulți factori iar rezultatele pot fi discutabile de la un sector al economiei la altul.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

”Personalitatea economică” a județelor din România, respectiv sectoarele care produc cea mai mare parte a valorii adăugate brute (VAB) de la nivel local, variază semnificativ de la județ

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: