UPDATE: Adina Florea, de la Secția specială susține că dosarul Tel Drum trebuie predat pentru că acesta constituie mijloc de probă în soluționarea unui dosar aflat pe rolul secției de investigare a magistraților, cu nr. 1164/P/2018, și care ar viza un magistrat, scrie G4Media.
Adina Florea le-a transmis și un ultimatum procurorilor DNA – 22 februarie, adică două zile.
***
Știrea inițială:
Un procuror de la Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați s-a prezentat miercuri la sediul central al DNA, cu o ordonanță de ridicare de înscrisuri din Dosarul Tel Drum, anunță publicația Ziare.com.
În acest caz, Liviu Dragnea este acuzat de organizarea unui grup infracțional în scopul deturnării de fonduri europene.
Dacă refuză să transfere actele solicitate, procurorii DNA riscă să fie acuzația de obstrucționarea justiției.
Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a cerut DNA, de trei ori, transferarea acestui dosar Tel Drum.
În primele două cereri de transferare a dosarului, a explicat DNA într-un răspuns oferit Ziare.com, Secția specială nu a menționat niciun argument legal în baza căruia competența nu aparține Direcției Anticorupție.
În ultima adresă a Secției, din 31 ianuarie anul acesta, DNA a fost informată că “unele dintre persoanele impotriva carora se efectueaza urmarirea penala au calitatea de magistrati”.
“La data de 14.02.2019, in raspunsul transmis de catre DNA Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, se arata ca nu exista niciun criteriu care sa atraga competenta Sectiei, niciuna dintre persoanele fata de care se efectueaza urmarirea penala neavand calitatea de magistrat”, precizează DNA, în încheierea răspunsului oferit Ziare.com
Pretextul pentru declinare ar fi o sesizare împotriva unui magistrat care ar fi fost implicat în dosarul Tel Drum, dar pe care procurorul de caz nu a considerat că ar avea relevanță în caz. Cu toate acestea, Secția specială înființată de coaliția PSD – ALDE o consideră motiv de transfer.
În cazul Tel Drum, prejudiciul este de aproximativ 20 de milioane de euro reprezentând valoarea fondurilor europene fraudate, plus un prejudiciu de peste 31 de milioane de lei, produs Consiliului Județean Teleorman
Banii ceruți înapoi de Comisia Europeană au fost returnați de la bugetul de stat și ei nu au pierdut niciun leu.
În acest dosar este acuzat și președintele social – democraților, Liviu Dragnea, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman.
Infracțiunile de care este acuzat Liviu Dragnea în Dosarul Tel Drum:
- constituirea unui grup infracțional organizat
- două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene
- două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.
Procurorii au pus sechestru pe averea acestuia și a celorlalți inculpați (cinci urmăriți penal, în total), pentru a recupera pagubele de mai sus. Averile lor nu pot acoperi însă nici pe departe prejudiciul, dar există posibilitatea ca procurorii să descopere și alte sume sau proprietăți, care să fie ulterior puse sub sechestru și confiscate.
Comisia de la Veneția și Comisia Europeană s-au opus înființării Secției pentru magistrați
Reaminitm că OUG pentru modificarea legilor Justiției, adoptată marți de Executiv, acordă Secției pentru magistrați un grad sporit de autonomie, astfel încât politicul politicul va putea controla mai ușor, în actualul context, numirea șefilor de parchete.
Printr-o prevedere din OUG, ea devine independentă de Parchetul General, este scoasă de sub autoritatea acestuia.
Astfel, șeful Secției va dispune în cazul infracțiunilor ce țin de competența lor, nu procurorul general. Procurorul general nu va mai putea infirma, de acum înainte, actele pe care le consideră nelegale sau netemeinice. Un posibil caz este cel al anchetei ce o vizează pe Laura Codruța Kovesi, anchetată de Secția specială, a cărei desființare a cerut-o Comisia de la Veneția, explicând că ea se poate transforma într-un instrument de presiune asupra magistraților.
Exact pentru că poate fi transformată într-un instrument la îndemâna politicului, Comisia de la Veneția a cerut anul trecut să se renunțe la înființarea ei.
Forul internațional solicita parlamentarilor români să reconsidere înființarea unei secţii speciale și propunea ca alternativă folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente:
Înființarea noii structuri a ridicat probleme și preocupări puternice, în special în ceea ce privește motivele existenței sale şi a impactului acesteia asupra independenței judecătorilor și procurorilor și asupra încrederii publicului în sistemul justiției penale și sistemul judiciar român.
Autoritățile române au ignorat recomandarea Comisiei de la Veneția, iar în octombrie 2018 , cu numai câteva zile înainte de adoptarea raportului final al Comisiei, au adoptat o OUG pentru ca noua structură să devină operațională.
Secția și-a început activitatea la sfârșitul lunii octombrie.
Reamintim că această Secție o anchetează pe Laura Codruța Kovesi, pe care o acuză de abuz în serviciu, luare de mită și fals în declarații.
Urmărește-ne pe Google News
