Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană vor analiza, joi, planul de relansare economică de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană, înaintea începerii negocierilor oficiale, care se anunță dure, disensiuni existând atât în ceea ce privește distribuția fondurilor, cât și legalitatea surselor de finanțare, scrie Euractiv.
”Scopul (discuțiilor de joi, n.r.) este de a avea un prim schimb de păreri. Este prea devreme pentru o bătălie mare”, a comentat un oficial, citat de Euractiv. ”În prima rundă de discuții, toată lumea vorbește, dar nu există negocieri. Este bine să sondăm atmosfera, dar nimeni nu va face nicio mișcare”, a punctat un alt oficial.
Planul de stimulare, susținut de Franța și Germania, urmează să fie implementat în următorii patru ani și să ajute UE să se transforme într-un spațiu neutru din punct de vedere climatic până în 2050, dar și să fie mai bine adaptată noii ere digitale.
Planul implică însă și o măsură controversat. Comisia ar urma să se împrumute de pe piețele financiare internaționale, garantând cu bugetul UE, pentru a direcționa sume importante de bani statelor care au nevoie de resurse, o parte dintre acestea sub formă de granturi directe. Această inițiativă încalcă, în opinia unor state precum Finlanda, Olanda, Austria și Danemarca, principiile potrivit cărora UE nu poate acumula datorie și bugetul UE nu poate avea deficit.
Alți observatori argumentează că, având în vedere costurile foarte reduse la care se pot împrumuta statele, subvențiile europene nu sunt necesare. Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus acordarea de granturi în valoare de 500 de miliarde de euro și împrumuturi suplimentare de 250 de miliarde de euro astfel încât, state cu un nivel ridicat al datoriei, cum ar fi Italia sau Grecia, să nu fie nevoite să se împrumute suplimentar pentru a depăși criza generată de pandemia Covid-19.
Cine câștigă din propunerea Comisiei privind împărțirea banilor
De asemenea, executivul european a propus ca banii să fie alocați în funcție de indicatori precum dimensiunea populației, PIB pe cap de locuitor și nivelurile anterioare ale șomajului. Astfel de criterii ar pune Spania și Italia pe primele locuri în ceea ce privește distribuția sprijinului european. Algoritmul ar favoriza și Grecia, stat care a trecut prin pandemie cu mai puține cazuri și decese decât Belgia, spre exemplu, care ar primi o șesime din suma de care s-ar bucura guvernul elen.
Polonia ar fi al treilea cel mai mare beneficiar, deși datele Comisiei Europene arată că economia poloneze va înregistra cea mai mică recesiune din UE în acest an.
Olanda este de părere că distribuția banilor ar trebui să reflecte impactul real al crizei coronavirus.
Pentru a deveni realitate, planul Comisiei Europene trebuie să fie aprobat de toate guvernele din UE și de parlamentarii europeni.
Oficialii se așteaptă ca negocierile să se întindă până în iulie și poate chiar după.
